Polițistul Alexandru Mecea, din Dej, este cercetat pentru trafic de influență, alături de un patron de școală de șoferi, Marius Claudiu Ghiran. În procesul judecat de magistratul Simona Trestian, aceștia au susținut în declarațiile dinaintea pronunțării că elevii au fost cei care au insistat să le dea bani, fie pentru ore suplimentare, fie ca taxă de urgență pentru înscrierea la examen. Pe 23 martie aceștia își vor afla sentința. La declarațiile finale date în fața instanței, Marius Claudiu Ghiran a declarat că ”i-a plăcut dintotdeauna să lucreze repede și bine”. ”Eu le dau drumul la examen când au pregătirea făcută. Toți elevii care au intrat în examen au îndeplinit condițiile, și atunci ce să fac cu omul? Să îi spun să mai aștepte două săptămâni?”, a spus Ghiran.Acesta a explicat că a fost la Cluj pentru că așa i-au cerut elevii, și acestora le-a pretins doar taxa de urgență pe care a plătit-o pentru ei, pentru înscrierea la examenul de condus. ”Eu numai m-am dus la ghișeu și am vorbit în numele lor. Amândoi mi-au prezentat biletele de avion, motiv pentru care m-am angajat să le ofer pregătire suplimentară, ca să reușească să se încadreze în termen”, a mai declarat Ghiran. Elevul a plătit numai orele suplimentareAgentul Alexandru Mecea, la rândul său, a declarat că nu se face vinovat de niciuna din acuzațiile care i s-au adus. În ceea ce privește acuzația de fals în acte, acesta a precizat că nu a întocmit nicio fișă de școlarizare, ci numai a atestat în acestea că s-au făcut orele. ”Nu știam ce date sunt acolo. Am lucrat câte două ședințe, nu e o infracțiune, e cel mult contravenție”, a precizat acesta.”În legătură cu luarea de mită, trebuie să spun că eu nu am fost de față atunci când elevii au plătit vreo sumă de bani domnului Ghiran. Nu am avut nicio înțelegere cu elevii și nu am cerut acestora bani. E adevărat că am acceptat la un moment dat o sumă de bani pentru că am lucrat opt ore în acea zi, și persoana a insistat în mod repetat, dar i-am acceptat neștiind dacă voi fi plătit pentru orele suplimentare de către școala de șoferi.Am 20 de ani de experiență, în care am fost fără pată și știu ce înseamnă o faptă penală. Regret că am ajuns în această situație numai pentru că așa s-a considerat mai ușor de către unele persoane. Se vede clar că nicio persoană din dosar nu face referire la numele meu”, a subliniat Alexandru Mecea în fața instanței. O atenție, o măslinăAgentul Alexandru Mecea din Dej a fost considerat erou al oraşului său după ce, în noaptea de anul nou dintre 2011 şi 2012, a sărit în apele reci ale Someşului pentru a salva o tânără de la înec. Reprezentanţii Primăriei Dej i-au oferit atunci o diplomă de onoare şi 2.000 de lei drept recompensă.La cel moment însă Mecea era deja anchetat de procurorii DNA, care aveau informaţii că, în calitate de instructor auto, poliţistul-erou le cerea cursanţilor 100 de euro pentru a-i ajuta să promoveze examenul practic înainte de data pe care le-o permitea legea.În 2008, DNA – serviciul Teritorial Cluj s-a sesizat din oficiu în legătură cu faptul că Mecea Alexandru Marius, poliţist în cadrul Poliţiei Municipiului Dej, care lucra ca instructor la SC Ghiran Auto Moto Dej şi SC Moto Ghiran SRL Gherla, pretindea de la anumiţi cursanţi sume de bani cuprinse între 50 şi 100 de euro pentru a-i ajuta să promoveze examenul pentru obţinerea permisului de conducător auto, fără ca solicitanţii să aibă cunoştinţele teoretice şi practice necesare. În opinia procurorilor DNA, un factor agravant pentru cauză este că în felul acesta s-a creat un real pericol social pentru siguranţa publică prin atestarea ca şoferi auto a unor persoane nepregătite corespunzător. Au angajat un agent sub acoperireÎn timpul anchetei penale s-a constatat că unii dintre elevii înscrişi la una dintre şcolile lui Ghiran, fie nu îndeplineau condiţiile de înscriere, fie doreau să obţină permisul de conducere mai repede, aşa încât perioada de cinci săptămâni instituită de normative cu un anumit scop, era serios redusă. Reducerea timpului de şcolarizare nu putea fi făcut fără ajutorul patronului şcolilor de şoferi, Ghiran Marius Claudiu.Pentru a-l prinde pe Mecea şi pe complicele său, Marius Ghiran, procurorii DNA au organizat o acţiune sub acoperire a unui investigator, care a folosit numele de cod Lazăr Paul. Acesta s-a înscris la una dintre şcolile lui Ghiran şi a aranjat ca în schimbul unei sute de euro ”pentru comandant” să obţină programarea la examenul practic în condiţiile în care înscrierea la şcoală se făcuse cu numai câteva zile înainte. De asemenea, a obţinut promisiunea că va promova proba practică contra unei sume de bani , prin intervenţia lui Mecea la colegii săi. Mecea știa că nu e legal”Lazăr s-a înscris la şcoala teoretică pe 27 ianuarie 2012, iar pe 31 ianuarie era deja înscris la cursurile de pilotaj. Pe 9 februarie a susţinut examenul practic, fiind declarat admis, iar pe Certificatul de absolvire, perioada certificată de pregătire teoretică şi practică este 12.12.2011-06.02.2012. Pentru ca acest lucru să fie posibil, tot ceea ce a avut de făcut a fost să achite ”bonusul de urgenţă” lui Ghiran şi ”să pună 100 de euro pentru comandant” ca să fie devansat termenul probei pentru examenul practic”, arată procurorii DNA.Neconcordanţa dintre perioada reală de şcolarizare, între data înscrisă în Registrul unic de evidenţă a cursurilor al ARR, Agenţia Cluj, şi cea de pe certificatul de absolvire, precum şi neîndeplinirea condiţiilor de înscriere a putut fi dovedită pentru aproximativ douăzeci de dosare.Faptul că Mecea era conştient că ceea ce făcea pentru a urgenta obţinerea permiselor de conducere şi chiar pentru a asigura promovarea examenului practic este atestat de una dintre replicile surprinse într-una dintre înregistrările telefonice a unei convorbiri cu Lazăr Pop, în care poliţistul spunea următoarele: ”Deci îmi anulează atestatele şi iau amendă de 40 de milioane, dacă m-ar prinde că am făcut chestia asta, ce am făcut-o cu tine. Nu-i legal!”

Post-ul Școală de șoferi în câteva zile, cu ”ajutorul” unui polițist apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Unul dintre cei mai bine înfipți oameni de afaceri din județul Cluj, turdeanul Costel Călugăr, este anchetat de procurori într-un caz de posibilă evaziune fiscală prin decontarea unor facturi fictive. Claudia Hada, sora lui Călugăr, a declarat pentru Gazeta de Cluj că nu dorește să comenteze această situație. Costel Călugăr a fost implicat în afaceri pe Autostrada Transilvania cu boss-ii de la Golden Blitz și cu Viorel Hrebenciuc. Familia Călugăr din Turda este una dintre cele mai influente din zonă, membrii ei deținând zeci de firme. Costel Călugăr, unul dintre cei mai influenți afaceriști din Turda, este implicat într-un dosar cu o posibilă evaziune fiscală, arată evz.ro. Potrivit surselor judiciare, Călugăr este anchetat, alături de sora lui, Claudia Hada, și de un partener de afaceri Sorin Petrovan.”Nu doresc să vă spun nimic! Nu comentez nimic”, a declarat Hada pentru reporterii Gazeta de Cluj.Potrivit surselor menționate, ”mai mulți polițiști au mers la domiciliile oamenilor de afaceri Costel Călugăr, a surorii acestuia Claudia Hada, și la Sorin Petrovan, unde au fost efectuate percheziții. De la domiciliul lui Costel Călugăr au fost ridicate mai multe facturi care au fost duse de anchetatori la Mehedinți. Aceleași surse judiciare susțin că în cazul omului de afaceri Sorin Petrovan, procurorii l-au citat să se prezinte la audieri și pe fiul acestuia”.Firma I&C TRANSILVANIA CONSTRUCTII SRL este administrată și controlată de HADA CLAUDIA IULIANA și de fratele ei CALUGAR DANIEL CONSTANTIN, copiii lui Ioan Călugăr.Daniel Constantin Călugăr este trimis în judecată în stare de libertate în dosarul lui Viorel Hrebenciuc și a fiului său. Din grupul infracționar trimis în judecată și din care face parte și Călugăr mai fac parte senatorul Tudor Chiuariu (constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de influență, spălarea banilor), Ioan Gheorghe Varga, Daniel Constantin Călugăr, Ioan Mătășel, Gabriela Rodica Zaharia, Anca Roxana Adam (soția deputatului Ioan Adam, judecătoare la Tribunalul Brașov), Iulian Durlan (primar al comunei Căiuți, județul Bacău), Adam Crăciunescu (directorul general Romsilva). Afacerea decontaminareaCălugăr a intrat în atenția publică atunci când a câștigat, prin intermediul firmei I&C Transilvania Construcții, unul dintre contractele care gravitau în jurul afacerii Autostrada Transilvania. Atunci, afaceristul turdean a fost nevoit să intre în asociere cu o cunoscută firmă din Bucureşti pentru că afacerile mari se fac doar cu asociaţi mari. Firma SC Euroconstruct este o “abonată” a lucrărilor de anvergură pentru construcţia şi reparaţia de drumuri, iar asociaţii firmei deţin şi localul Golden Blitz, unde o serie de personalităţi mai mult sau mai puţin politice aleg să-şi petreacă timpul liber. Preţul de 16 milioane de dolari pentru această lucrare a fost stabilit de SC I&C Invest, care aparţine omului de afaceri turdean Constantin Daniel Călugăr, persoana care controlează şi SC I&C Transilvania Autostrăzi, una dintre firmele care s-au asociat într-un consorţiu pentru a face această lucrare. Pentru că un contract de 16 milioane de euro este o afacere extrem de atractivă, Călugăr nu s-a putut “lipi” singur de acest business, ci a trebuit să se mulţumească doar cu o parte din sumă fiindcă această sumă i-a atras pe “peştii mari” care înoată în afacerile cu lucrări de drumuri. Din asocierea pe care turdeanul nu a putut-o refuza fac parte nume grele cum ar fi SC Euroconstruct Trading 98 SRL, SC Minesa ICPM SA, SC Setcar SA, SC Uni-recycling SRL şi, bineînţeles, I&C Transilvania Construcţii SRL. Contractul este pe banii statului, întrucât este gestionat de Compania Naţională a Autostrăzilor şi Drumurilor Naţionale din România (CNADNR), iar procedura prin care acest contract a fost atribuit este negocierea.Iniţial, omul de afaceri turdean Constantin Călugăr ar fi dorit să se ocupe singur de această afacere prin intermediul firmei sale, I&C Invest însă, conform unor informaţii, a fost “sfătuit” să accepte să se asocieze cu firma Euroconstruct pentru ca la toţi să le fie bine. Studiul pentru aceste deşeuri a fost făcut, mai întâi, în 2004 de către Institutul de Cercetări şi Proiectări Miniere din Cluj-Napoca şi a stat prin sertarele CNADNR până în momentul de faţă. Afacerile lui Călugăr din zona satului Mihai Viteazu sunt extrem de bizare, întrucât omul de afaceri a primit o serie de terenuri de la consiliul local al comunei fără vreo licitaţie, ci prin concesionare directă.Conform unei hotărâri din 2003 a CL Mihai Viteazu, s-a aprobat concesionarea unui teren de 7 hectare către SC Italconsult din Cluj-Napoca, firmă care dorea să construiască acolo o fabrică de cărămidă şi produse ceramice. Societatea se obliga să plătească o redevenţă de 40.050 lei vechi/mp şi 30% din valoarea contractului trebuia plătit în 30 de zile de la semnare, iar restul de 70%, în rate egale, pe o perioadă de 10 ani, iar societatea susţinea la acea dată că va crea circa 200 locuri de muncă.SC Italconsult era reprezentată de Camillo Torta, reprezentantul Asociaţiei Întreprinderilor Italiene Cluj. Interesant este că, la scurt timp după încheierea contractului de concesiune, destinaţia investiţiei s-a schimbat brusc din fabrică de cărămidă în depozit pentru utilaje folosite în construcţia de drumuri. Implicaţia lui Călugăr în această afacere apare abia în momentul în care omul de afaceri turdean cumpără firma de la italianul Torta şi îşi deschide pe terenul concesionat de primăria din comuna Mihai Viteazu o balastieră care era necesară în contextul construirii autostrăzii. Săgeata lui HrebenciucPotrivit rechizitoriului, Călugăr ar fi trebuit să fie persoana care întabulează terenurile cu o suprafață de 43.227 ha teren forestier în județul Bacău, în favoarea lui Paltin Sturdza și în defavoarea Romsilva. Viorel Hrebenciuc a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de influență și spălare a banilor, iar fostul deputat Ioan Adam este acuzat de instigare la abuz în serviciu, constituirea unui grup infracțional organizat, cumpărare de influență (3 infracțiuni). Betoane ”mănăstirești” în Mihai ViteazuConform turdanews.ro, membrii familiei Călugăr s-au folosit de influența pe care o dețin pentru a construi o stație de betoane în comuna Mihai Viteazu. ”Solicitarea de concesionare către Primăria Mihai Viteazu a fost transmisă de Italconsult SRL, reprezentată de Camillo Torta (preşedintele Asociaţiei Întreprinderilor Italiene Cluj - om de afaceri din Parma), în 11.02.2003. La scurtă vreme, într-o grabă suspectă, fostul primar a iniţiat proiectul de hotărâre privind aprobarea concesionării, care s-a adoptat în 10.03.2003. Hotărârea făcea referire la concesionarea unei suprafeţe de 70.000 mp de teren, pentru construirea unei fabrici de cărămizi, promiţându-se 200 de locuri de muncă. La scurtă vreme, adică la încheierea contractului de concesionare, obiectul acestuia a fost modificat în “depozitare şi stocare materie primă, amplasare instalaţii şi utilaje pentru producţie beton şi asfalt, construcţie depozite de materie primă şi produse finite”. Cu alte cuvinte, chestia cu locurile de muncă şi cu fabrica de cărămizi s-a dovedit a fi doar o minciună menită să ascundă adevărata afacere. Pentru că, după semnarea contractului de concesionare, odraslele lui Ioan Călugăru au cumpărat părţile sociale ale Italconsult SRL, de la italianul Torta Camillo. În prezent, asociaţi ai societăţii Italconsult SRL figurează Călugăr Daniel Constantin şi Hada Claudia Iuliana, adică fiul şi fiica omului de afaceri Ioan Călugăr de la Transilvania Impact SRL”, se arată în sursa citată.

Post-ul Membrii familiei Călugăr din Turda ”călcați” de procurori apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Dosarul penal al lui Toma Rus începe să fie uitat de organele de anchetă ale IPJ Cluj pe sertare. Nu este primul exemplu când un fost milițian este favorizat de chestorul care conduce IPJ Cluj, Tudor Grindean. Dar în lumea noastră orice e posibil. Și când faci un accident băut și lovești o femeie să scapi până la urmă. Pentru că polițiștii nu au cerut filmările de pe camerele de filmat ale orașului. Pentru că știu și ei că un dosar penal se mătrășește cu cât mai puține proble. Oare nu le este frică până și polițiștilor de Dumnezeu? Responsabilii de camerele din Cluj: Nu am primit nicio solicitare de la IPJ ClujOficialii Primăriei Cluj-Napoca, al căror serviciu se ocupă de administrarea camerelor de filmat din oraș, ne-au spus că nu au primit nicio solicitare de la IPJ Cluj pentru a le fi puse la dispoziție filmările. De ce ar face-o polițiștii până la urma urmei? Adică a fost doar un accident făcut de Toma Rus, aflat sub influența băuturilor alcoolice, în care s-au produs și victime.”Ca urmare a solicitarii dvs. nr. 90064/101/05.03.2015, va informam ca pe adresa Primariei Cluj-Napoca nu s-a primit nicio solicitare oficială sau neoficială de la IPJ Cluj cu privire la stocarea de imagini de la camerele de supraveghere instalate în zona Prefecturii Cluj în data de 19.02.2015. Prin urmare, imaginile la care faceți referire nu vă pot fi puse la dispoziție”, arată oficialii Primăriei Cluj-Napoca, cei care se ocupă de toate camerele de supraveghere din Cluj-Napoca.Astfel, ancheta polițiștilor de la IPJ Cluj în doarul penal al lui Toma Rus are un mijloc de probă mai puțin. Pentru că înregistrările din momentul accidentului ar fi putut oferii multe indicii. Și nu se pot scuza că nu au avut ocazia să facă acea cerere, ci nu au vrut să o facă. Acest lucru poate fi considerat doar drept o acțiune premeditată, iar organele parchetului sunt obligate să se autosesize în acest caz. Fostul șef al BCCO Cluj lovește lumea când e beatToma Rus, fostul şef al BCCO Cluj şi fost secretar de stat în Ministerul de Interne, are un dosar penal pentru vătămare corporală din culpă. El a făcut un accident în Cluj-Napoca, fiind surprins de organele legii în stare de ebrietate. Oficialii Inspectoratului de Poliţie Judeţean(IPJ) Cluj au confirmat pentru Gazeta de Cluj că accidentul comis de Toma Rus este obiectul unui dosar penal. El a mai fost cercetate şi în alte dosare, fiind ”albit” în toate cazurile. Unul dintre cazuri viza averea sa spectaculoasă făcută din calitate de poliţist. Reporterii Gazeta de Cluj au solicitat IPJ Cluj să ne comunice dacă Toma Rus, născut la data de 17.04.1966 în comuna Panticeu, este vizat pentru un accident pe care l-ar fi comis în trafic, fiind sub influenţa băuturilor alcoolice. Oficialii IPJ Cluj ne-au arătat că există un dosar penal pentru respectiva faptă.”Cu privire la persoana menţionată în solicitare (n.r. Rus Toma Vasile), vă comunicăm faptul că aceasta a implicată într-un accident rutier cu victimă, produs pe raza municipiului Cluj-Napoca. În cauză a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca un dosar penal cu nr. 2023/P/2015, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ,,vătămare corporală din culpă”, faptă prevăzută de art.196 din Codul penal”, arată oficialii de la IPJ Cluj într-un răspuns la solicitarea Gazeta de Cluj. Parchetul Judecătoriei Cluj-Napoca nu începe urmărirea penală faţă de persoanăCulmea este că oficialii Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca ne-au informat la sfârşitul lunii trecute că Toma Rus nu are calitatea de suspect sau învinuit în niciun dosar penal aflat pe rolul lor. Pe de altă parte, cei de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca ne-au confirmat că s-a început urmărirea penală faţă de faptă în respectiva cauză, deşi codul de procedură penală arată clar că atunci când sunt indicii rezonabile că o persoană a săvârşit infracţiunea, atunci se începe urmărirea penală faţă de persoană. Mai ales că este vorba despre un accident, nu despre fapte de corupţie, despre care nu se ştie exact cine le-a făcut.”S-a început urmărirea penală în respectiva cauză împotriva faptei”, a declarat Mirel Toader, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.”Nu am făcut niciun accident. Vă rog să mai verificaţi”, a declarat pentru gazetadecluj.ro Toma Rus nedorind să facă comentarii suplimentare. Ce spune un martor despre accidentul lui Toma Rus”Acesta era lângă Prefectură cu câteva echipaje de la Poliţie pe capul lui şi tot încerca să îi îmbârlige. Dar poliţiştii au luat declaraţii de la martori şi au făcut măsurători cu banda. Apoi au mai chemat câţiva colegi de la Rutieră şi la sfârşit a venit o dubă de poliţie cu sirenele pornite şi dus a fost Toma Rus. Între timp a chemat fiul lui acolo şi acesta a luat jeepul lui de acolo. Incidentul s-a întâmplat exact după prefectură spre Calea Turzii şi sunt camere pe stâlp”, a declarat pentru gazetadecluj.ro un martor.

Post-ul Toma Rus, „salvat” de Grindean și IPJ Cluj apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Primăria Cluj Napoca a transformat o zonă de locuit reglementată L2 (case de locuit individuale) cu una reglementată Centru de Cartier, în care se pot edifica blocuri. Toate aceste transformări au fost făcute pentru ca o mână de constructori să poate ridica blocuri de 6 etaje pe strada Tăietura Turcului. Cea mai recentă investiție îi aparține lui Sorin Iconar, un constructor care a săpat în baza unui versant o groapă de șantier de aproape 20 de metri. Locuitorii din zonă au atras atenția instituțiilor despre cum s-a transformat, peste noapte, regimul de construcție al zonei în care locuiesc. Opt familii din Cluj Napoca care locuiesc pe strada Tăietura Turcului au încercat să își explice cum au reușit niște constructori să edifice în zonă blocuri cu 6 etaje, în situația în care zona este reglementată de regimul L2 (Subzona locuințelor situate pe versanți slab construiți, cu regim de construire izolat, având înălțimea maximă P + mansardă). Cu siguranță, o anchetă a procurorilor la direcția de urbanism a primăriei clujene ar găsi o serie de răspunsuri.Mai mult, constructorul Sorin Iconar edifică blocurile fără nicio problemă în situația în care vecinii au cerut municipalității să nu emită autorizația de construcție pentru că nu s-au respectat o serie de normative urbane.”Să aveți în vedere faptul că imobilul situat administrativ în Cluj Napoca str Tăietura Turcului nr 13-15-17 este amplasat din punct de vedere urbanistic în zona L2 și nu în zona CC. În imediata apropiere a proprietăților noastre pe strada Tăietura Turcului nr 13-15-17 au demarat lucrările în vederea unei construcții prin demolarea a două imobile și excavarea unei cantități foarte mari de pământ. Deși legea prevede obligativitatea amplasării unui panou cu indicator cu beneficiarul lucrării, executantul, etc, acesta lipsind cu desăvârșire. Presupunem că această construcție se edifică fără autorizație. După amploarea lucrărilor ce se desfăsoară presupunem că, deși este o zonă de case, în acest amplasament a început construcția unui bloc cu 2S+P+3E+1E profitând fie de o confuzie fie de un certificat de urbanism sau o autorizație de construcție emisă ilegal. În condițiile în care nici unuia dintre noi nu ni s-a cerut acordul în formă autentică pentru edificarea acestui bloc în apropierea imobilelor noastre, în condițiile în care acesta nu respectă limitările prevăzute în zona L2 în care ne aflăm, nu avem cunoștință de existența unui PUZ care să modifice categoria zonei de urbanism”, arată o petiție trimisă de aproape 10 familii de clujeni care locuiesc în vecinătatea viitoarelor blocuri de pe Tăietura Turcului. Alba neagra cu zonele urbanistice ale ClujuluiAdresa respectivă a fost trimisă Prefecturii Cluj, municipalității și Inspectoratului de Stat în Construcții Cluj. Instituțiile care ar fi trebuit să se implice în rezolvarea misterului despre schimbarea, peste noapte, a încadrării urbanistice a unei zone din oraș au răspuns, pe de o parte, că zona este centru de cartier, iar pe de alta că blocurile nu au autorizație de construcție.Municipalitatea a răspuns, negru pe alb, că zona Tăietura Turcului este reglementată de normativele unui centru de cartier, chiar dacă pe harta urbanistică a orașului, zona este reglementată de L2.Pe de altă parte, Inspectoratul de Stat în Construcții Cluj spune că blocurile lui Iconar se construiesc fără autorizație. ”La data efectuării controlului de către inspectorii IJC Cluj s-au constat următoarele: realizarea unei săpături generale la adresa Tăietura Turcului nr 13-15-17 în lipsa unei autorizații de construire. Procedurile de intrare în legalitate dispuse în urma controlului efectuat de către Primăria Municipiului Cluj Napoca erau demarate, autoritatea administrației publice competente urmând a lua o decizie în conformitate cu prevederile Legii 50/1991. În urma controlului s-a întocmit un Proces Verbal de Control în Execuție prin care s-a dispus restricționarea accesului în incinta de la adresa mai sus menționată și expertizarea tehnică a lucrărilor executate. Modul de îndeplinire a măsurilor dispuse va fi urmărit de IJC Cluj. Totodată, pentru faptele constatate s-a întocmit un Proces Verbal de Constatare și Sancționare a Contravențiilor executantului, prin care a fost amendat contravenționale”, arată răspunsul celor de la Inspectoratului de Stat în Construcții Cluj, emis la sfârșitul lunii ianuarie. Autorizaţie plătită şi reînnoităÎn mod ciudat, unul dintre numerele de telefon care apare în dreptul datelor de contact ale firmei Salou Invest aparține unei angajate într-o funcție de conducere a firmei Transilvania Construcții. ”Îmi pare rău, acesta este numărul meu de telefon, ați sunat la Transilvania Construcții. Nu vă pot spune ce legături avem cu firma pe care o căutați dumneavoastră”, a declarat telefonic persoana contactată.Pe de altă parte, Sorin Iconar a declarat că lucrurile sunt mai complicate vizavi de edificarea imobilului respectiv. “Există o autorizaţie emisă încă din 2008. Lucrurile sunt un pic mai complicate pentru că eu am plătit autorizaţia de construcţie şi dacă nu era posibil să se construiască nu mai puteam plăti. Eu am primit hârtiile de la ei, însă există o reînnoire a autorizaţiei acolo”, a declarat Sorin Iconar. A băut cu “ucigaşul din Porsche”Sorin Iconar a fost martor în procesul penal în urma căruia afaceristul clujeanul Gabriel Hilote care a ucis într-un accident rutier o familie întreagă. Înainte de a provoca accidentul, Hilote a consumat alcool împreună cu Sorin Iconar. Iniţial,Iconar a declarat în faţa procurorilor care au anchetat circumstanţele producerii accidentului că, în ziua accidentului, nu l-ar fi văzut pe Hilote consumând băuturi alcoolice. Însă, în fața judecătorului, Iconar a recunoscut că i-a minţit pe procurori, spunând că i-a fost frică să nu își piardă locul de muncă. „Am fost întrebat de procurori, dar nu le-am spus aceste detalii legate de băutură pentru că eu am fost subordonatul lui Gabriel Hilote şi mi-a fost frică că aş putea rămâne fără loc de muncă, iar în perioada respectivă soţia mea era însărcinată”, a declarat Iconar. El a mai adăugat că, împreună cu Hilote, a băut whiskey. „Pe 19 octombrie 2009 (data accidentului - n.r.) m-am întâlnit cu Hilote şi am văzut că a consumat două pahare cu vin roşu. Venisem să mă întâlnesc cu el pe la 16.30 şi adusesem un platou cu mâncare şi o sticlă de whiskey Chivas, din care am băut împreună în jur de 150 de mililitri fiecare. După aceea am plecat de la biroul lui Hilote în jurul orei 17.20, iar el a rămas acolo”, declarat martorul.

Post-ul Urbaniștii de la primăria lui Boc se închină la Iconar apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Conform unor informații, reprezentanții afacerii cu bizoni din zona Panticeu - Recea Cristur fac lobby la APIA Cluj pentru a primi subvenții pentru bizoni, chiar dacă acest animale sunt sălbatice și nu se încadrează în normativele APIA pentru acordarea de subvenții pe animale. Conform informațiilor primite, Toma Rus și Constantin Jeican, artizanii afacerii mai sus amintite încearcă să acapareze încă 1500 de hectare de teren, pe lângă cele 600 de hectare. Oamenii din Recea Cristur, nemulţumiţi de faptul că au rămas fără păşuni şi sunt nevoiţi să îşi vândă animalele, spun că întreaga afacere se învârte în jurul intereselor celor direct implicaţi. Mai mult, ei sunt revoltaţi de faptul că reprezentanţii autorităţilor le dau cu tifla şi nu le bagă în seamă problemele pe care le au. ”Satul Sărata din comună Panticeu are un composesorat de 605 hectare, pădure și pășune și beneficiază de propriul P6 pentru fluturi. Cei de acolo primesc de la APIA Cluj 265 euro la hectar pentru fluturi. Condițiile de acordare a subvențiilor de la APIA sunt să aibă acoperire două bovine sau șapte ovine la hectar, lucru asigurat până în prezent de ciobanii din Sărata. Prin forțarea unei hotărâri din 25.02.2015 a composesoratului din Sărata s-a forțat aprobarea de către președintele composesoratului, Trifan Ioan, a unui contract de arendăcu BT Bizoni Ranch SRL, unde administratori sunt Toma Rus și Jeican Constantin, eliminându-i astfel pe ciobanii din zonă. Administratorii Toma Rus și Jeican Constantin au solicitat la APIA Cluj să le elibereze o adresă că bizonul este un animal domestic și că asigurarea contractului încheiat în condițiile actuale este valabil dacă Toma Rus și Jeican asigură pășunatul cu bizoni care sunt, în opinia lor, animale domestice. APIA nu a eliberat adeverință, dar se fac presiuni să dea curs cererii sub orice formă de răspuns ambiguu. Contractul de arendă va avea valabilitate de 20 de ani pentru cele 605 hectare. Dacă APIA aprobă, se creează un precedent. Cei doi au în plan de a adună încă 1500 de hectare prin contracte de arendare din patrimoniul satului Sărata. Există un precedent la Recea Cristur. Există suspiciune de semnătură în fals a contractului de la Recea Cristur. Autorizația data de Trifan Ioan (șef composesorat Sărata) a fost semnată de cineva din partea primăriei Panticeu pentru a primi subvenție de la APIA pentru bizoni. Rus Alexandru, primar din Recea Cristur, a obținut în fals 59 de hectare de pădure din Sărata, comuna Panticeu. Contractul este semnat între Rus Alexandru și viceprimarul din Panticeu, Moldovan Augustin (fostul viceprimar din Panticeu, n.red.), pe care l-au îmbătat! În Sărata au mai obținut pădure, comisar șef Marcu Iosif (fost șef la 0215 Cluj) care în prezent este comandant al poliției Huedin. Fiul lui Marcu Iosif este membru în composesoratul Sărata. Trifan Ioan are trei dosare penale la Dej pentru gestiune frauduloasă. Pentru soluționarea acestor dosare se fac presiuni asupra lui, pentru a semna contractul între BT Bizoni Ranch.SRL și composesoratul din Sărata, al cărui șef este Trifan Ioan. Lui Trifan i se spune în zonă ,,Mizărur” și fiul acestuia, Trifan Cristian are dosare penale în diverse faze. Directorul general de la APIA, Adrian Zaharia a fost amenințat de către Toma Rus și Jeican Constantin, dacă nu semnează contractele în cauză. Adrian Zaharia începe să cedeze la presiuni, făcând subtil lobby, la afacerea cu bizoni”, arată sesizarea primită de reporterii Gazeta de Cluj.Contactat telefonic, actualul viceprimar din Panticeu, Vlad Tăpăstău, spune că știe de contractul respectiv dar că nu are detalii vizavi de modul în care a fost parafată înțelegerea.Adrian Zaharia, șeful APIA Cluj, spune că crescătorii de bizoni din zonă au primit subvenții pentru creșterea animalelor. ”APIA a acordat bani pentru creșterea bizonilor în condițiile prevăzute de legislația națională și cea europeană”, a declarat Adrian Zaharia, menționând că va trimite, scriptic, un răspuns mai amplu vizavi de modul în care crescătorii de bizoni pot primi subvenții. Licitaţie pentru bizoni în Ajunul Crăciunului!Gazeta de Cluj a prezentat în articolele anterioare că afacerea cu bizoni de la Recea Cristur a însumat aproximativ 600 de hectare de teren, o parte concesionate de la Primăria Recea Cristur, iar altele de la localnici.“Parcelele concesionate de la Primăria Recea Cristur au fost câştigate la licitaţie, iar atunci nu au participat, în afară de noi, încă două persoane din zonă. Anul trecut am plătit peste 100 de milioane de lei, chiar dacă nu am folosit toată suprafaţa”, explica Toma Rus, care spunea că este director general în cadrul acestui business. Însă, pe de altă parte, oamenii spun că nu au avut cum să participe la licitaţie pentru că ea s-a ţinut în Ajunul Crăciunului.“Normal se anunţa în sat că se concesionează. Acum nimeni n-a anunţat nimic şi licitaţia asta s-a făcut pe 24 decembrie! Cine să ştie de ea!”, se plângeau oamenii.De acealaltă parte, reprezentanţii BT Wild Ranch, una dintre firmele implicate în această afacere, spun că profiturile se vor lăsa aşteptate.“Ne aşteptăm ca profitul să apară abia în 2017 şi ne gândim să suplimentăm suprafeţele de teren. În momentul de faţă avem 500 de hectare, inclusiv cele din Ţaga, însă anul trecut am folosit doar 80 de hectare. Acum în total avem 278 de bizoni, dintre care 149 la Recea Cristur. am calculat că până acum, investiţia făcută în judeţul Cluj se ridică la aproximativ 1,5 milioane de euro. În momentul de faţă, carnea de bizon se vinde la preţuri cuprinse între 20 şi 70 de euro/kg”, declara Jeican.Toma Rus, fost şef al BCCO Cluj şi secretar de stat în Ministerul de Interne spunea că ”pentru terenurile închiriate de la persoane fizice oamenii primesc 120 de lei/ha anul şi îşi primesc şi subvenţia de la stat”. Bizonii APIAÎn același timp, un fost angajat al APIA Cluj, Antoniu Poienaru a relatat pe blogul lui (antoniupoienaru.finantare.ro) o situația asemănătoare.”O altă teamă, de data această cu sunete de cătușe, rezultă din faptul că, APIA Cluj este suspectată că ar fi dat subvenții pe bizoni firmelor SC R&K HUNTING SRL și ASOCIAȚIA CRESCĂTORILOR DE ANIMALE din RECEA CRISTUR, jud. Cluj. Aceste firme au sau au avut pășuni comunale luate în arendă, solicitând subvenții pe suprafața cu condiția să aibă animale în exploatație. Cele două firme, din informațiile apărute în presă clujeană, cresc în regim intensiv animale sălbatice și anume bizoni. Există suspiciunea că cele două firme ar fi luat subvenții pe animale și pe suprafață fără a avea acest drept, bizonii neputând fi incluși în categoria bovine sau bubaline. După cum știm, reglementările comunitare și naționale nu acordă subvenții pentru animale sălbatice. Din acest motiv, Zaharia s-a consultat și la APIA București cu ”bizonii” de acolo, încercând probabil să stopeze depunerea cererii de subvenție în 2014 pentru SC R&K HUNTING SRL. În schimb, ASOCIAȚIA CRESCĂTORILOR DE ANIMALE și-a depus cerere de subvenție pe suprafața în 2014, achiziționând probabil, conform legii, animale pentru care se pot da subvenții, asigurând și încărcătură de animale pe suprafața concesionată de la primărie”, arată Poienaru. Subvenții de 455 de lei pe cap de bizonPotrivit APIA, ”Conform prevederilor din Regulamentul (CE) Nr. 1200 din 30 noiembrie 2009 de punere în aplicare a Regulamentului nr. 1166/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului referitor la anchetele privind structura exploataţiilor agricole şi anchetele privind metodele de producţie agricolă, în ceea ce priveşte coeficienţii de unitate de şeptel şi definiţiile caracteristicilor, la Anexa II Efective de animale – fac parte 3.02. Bovine: Animale domestice din specia Bos taurus şi Bubalus bubalis, inclusiv hibrizi, cum ar fi Beefalo. Conform Clasificării CAEN 0142-0121-0141-A1.4.2 Creşterea altor bovine (Raising of other cattle and buffaloes) se apreciază că oricare din aceste categorii, inclusiv bizonii, dacă sunt înregistraţi în Registrul Naţional al Exploataţiilor, sunt conforme prevederilor OUG 34/2013 privind organizarea și administrarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare. Din coroborarea acestor dispoziţii legale reiese că şi aceste animale, dacă îndeplinesc condiţiile legale, respectiv sunt crotaliate şi înregistrate în RNE, sunt eligibile la plată.Deoarece se încadrează în categoria Bovine, suma care se plăteşte este cea stabilită în fiecare an în funcţie de numărul de animale eligibile la plată. Pentru anul 2014 încă nu a fost stabilit cuantumul pentru ANTB (categorie în care se încadrează bizonii). Pentru anul 2014, un fermier a depus la APIA Centrul Judeţean Cluj o cerere pentru acordarea ANTB (Ajutor Naţional Tranzitoriu Bovine) pentru un număr total de 242 capete. Precizăm că primul an în care s-au depus cereri a fost anul 2013 şi s-a achitat suma de 42.315 lei (455 lei/cap de animal).

Post-ul Afacerile cu bizoni ale lui Rus și Jeican iau bani de la APIA Cluj apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Gazeta de Cluj vă prezintă în exclusivitate modul în care securiștii clujeni îi urmăreau pe preoții greco-catolici sau pe membrii Bisericii Baptiste. Conform documentelor, securiștii au împiedicat hirotonisirea unor preoți din Cluj-Napoca, Bujor Gh. Mesaros Simion și Prundus Augustin. Pe vremea comuniştilor, în adunările religioase se infiltrau turnători, care dădeau informaţii Securităţii. Ulterior, celor turnaţi li se făcea un dosar şi mulţi dintre ei înfundau puşcăriile.

Pe vremea comunismului, religia era un subiect tabu. Mulţi dintre creştini au ajuns la centrele de reeducare, unde majoritatea au şi murit. Trimiterea lor după gratii a fost posibilă cu ajutorul turnătorilor, care participau la slujbele religioase şi apoi dădeau note informative Securităţii. Gazeta de Cluj vă prezintă o serie de note informative date de informatori din cadrul cultelor religioase.”S-a prevenit hirotonisirea secretă a unor preoți (la 24 martie 1979 s-a realizat prinderea în flagrant a episcopului Dragomir Ioan din Baia Mare și Botiza Ioan din Cluj-Napoca, care au încercat să hirotonisească clandestin pe Bujor Gh. Mesaros Simion și Prundus Augustin), catehizarea de tineri, întocmirea, multiplicarea și difuzarea de materiale mistico-religioase, transmiterea pe diferite căi ocazionale de mesaje unor reprezentanți ai Vaticanului și altor personalități cultice din Franța, RFG etc.(este cazul lui Sabău Gh, fost preot greco-catolic care a intenționat trimiterea în exterior a unor materiale cu un conținut ostil statului nostru).În cazul ”Apelul”, organele de securitate au continuat anchetarea informativă a unor clerici și laici selecționați a fi suspecți pe această linie continuând a întreprinde măsuri pe linia ordinelor rezultate din programul de măsuri, a indicațiilor și instrucțiunilor pe linie profesională pentru identificarea autorului lor.Raportăm că în perioada ianuarie 1979 - decembrie 1980 organele de securitate și-au diversificat măsurile preventive acordând un rol important atragerii colectivelor de oameni ai muncii a factorilor educaționali. Astfel, un număr de 44 de elemente fanatice, pretabile la acte de dezordine și de natură protestatară au fost date în grija colectivelor de oameni ai muncii. S-au făcut 40 de informări la organele de partid județene, cuprinzând activitatea de recrudescență religioasă ca urmare a incitării din exterior, ori alte cazuri mai deosebite pe această linie. Prin combinații informative au fost determinate 22 de elemente să renunțe la comiterea unor acte de natură protestatară în scopul obținerii aprobării de a pleca definitiv din țară. Au fost efectuate 65 de avertizări dintre care 30, pentru curmarea activității unor elemente greco-catolice și ortodoxe. În continuarea organelor noastre acționează pentru prevenirea inițierii unor acțiuni dușmănoase de către elemente ostile din cadrul cultului ortodox și a fostului cult greco-catolic: T. Herineanu, Andreicuț Ioan., Pop Gavril., Flueraș V., Prundus Augustin, Ungureanu Vasile, Dancu Gavril, Gorcea Romulus, etc. Raportăm că în prezent am reactivat planurile de măsuri în probleme culte-secte acționându-se cu fermitate pentru aplicarea sarcinilor și măsurilor rezultate din programul de măsuri al DSS”, arată documentul extras din arhivele CNSAS. Acest document este semnat de Șeful Securității Colonel Dumitrascu N. și de Șeful Serviciului Pușcaș I. Securiștii clujeni cu ochii pe doi studenți, un tâmplar și un tipografUn alt document data în 4.03.1981 și transmis către M.I. Direcția I-a Serv IV, având caracter strict secret, arată cum securiștii i-au identificat pe clujenii care au aderat la ”Comitetul de apărare a religiei și al libertății de conștiință”, înființat de Pavel Nicolescu din București.”La ordinul dvs telefonic din data de 30.01.1981 privind efectele măsurilor întreprinse împotriva elementelor care desfășoară activitate ostilă sub acoperirea religiei, în perioada 1979-80, raportăm următoarele: sub influența unor organizații religioase reacționare din occident, a emisiunilor incitatoare ale postului de radio ”Europa Liberă”, a propagandei dușmănoase și emigraționiste desfășurată de emisarii cultici, elemente fanatice din cadrul cultelor neoprotestante precum și unii foști preoți greco-catolici li-au intensificat activitatea ostilă statului nostru. invocând pretinsa lipsă de drepturi, interpretând în mod eronat și tendențios unele prevederi ale actelor normative în vigoare, în vara anului 1979, elemente aparținând cultului baptist au aderat la așa-zisul ”Comitet de apărare a religiei și al libertății de conștiință”, înființat de Pavel Nicolescu din București. La acest ”comitet”, afiliat organizației reacționare religioase ”Solidaritatea Creștină Internațională” cu sediul Zurich - Elveția au aderat de pe raza noastră de activitate: Radu Căpușan, linotipist la ”Poligrafia”, Teodosiu Ioan, tâmplar la ”Libertatea”, Codoreanu Viorel, student la UMF Cluj, Enyedi Iosif, student la Institutul Agronomic și Balasa Marin, student la Conservatorul ”Gh. Dima”. În activitatea lor ostilă de denigrare și calomniere a politicii statului nostru, de dezinformare a opiniei publice cu privire la situația reală a cultelor și bisericilor din țara noastră, membrii așa-zisului ”Comitet” au reușit să polarizeze în jurul lor și alte elemente cultice nemulțumite. Sub influența propagandei ostile din occident și invocând pretinsa lipsă de drepturi, faptul că în România nu s-ar putea realiza pe plan social-profesional, fiind supuși la ”discriminări”, arată documentul. Penticostali cu acordeoaneGazeta de Cluj a mai prezentat cazul unui turnător clujean la Securitate, penticostalul Someşan Ioan care se întâlnea cu securistul Lăzăroiu N. În 9 iulie 1964, Someşan a făcut următoarea turnătorie.“În ziua de 29 iunie sursa a făcut o vizită la familia lui Vereş din strada Observatorului. Când sursa a sosit acolo casa era plină cu mai mulţi din comunitatea maghiară şi din Someşeni, Simondea Iacob. Au fost adunaţi pentru rugăciune, dar când sursa a sosit acolo au căutat a spune că a făcut o vizită familiei Veres, pentru faptul că are un nou născut în casă.(...) În comunitatea maghiară din strada Cepei nr 6 de continuă tot manifestaţii cu caracter dizident. Sânt influenţaţi de Veres şi Bontho Fery. Sursa a discultat cu Pop Nicolaie şi cu Pop Ionel, secretarul de la Oradea, care arată că fac bine ceea ce fac. Arătând că de aceea curge atâta lume acolo, pentru faptul că numai acolo sânt bucurii”, arată documentele.După ce persoanele care au fost turnate au fost “instrumentate” de securişti, li s-au făcut dosare.“Asupra lui Vereş Ioan din Cluj, str Observatorului s-a deschis dosar de verificare prealabilă deoarece fiind conducătorul adunărilor penticostale maghiare din Cluj str Cepei, desfăşoară activităţi ilegale pe linia cultului penticostal, prin ore de stăruinţă vindecarea bolnavilor prin rugăciuni, etc. În ziua de 19 iulie, susnumitul va avea botezul copilului. În acest sens a invitat penticostali din alte localităţi pentru a participa cu acordeoane. Pop Ioan se află în atenţia organelor Crişana iar Pop Nicolae în atenţia organelor serv. Rai. Dej”, arată notele. Doi pastori penticostali, foşti turnători la SECU

NICOLAE POP, pastorul penticostal al judeţului Cluj şi al Bisericii Nr. 1 "Carpaţi" Cluj-Napoca, alias/aka informatorul ''VALERIAN / VALERIAN IOAN", născut la 6 Aprilie 1919, în Comuna Căprioara, Judeţul Cluj, fiul lui Ilie şi Nastasia.

IOAN HUDREA, ex-pastor al Bisericii Penticostale Nr. 1 Turda, Jud. Cluj, alias/aka informatorul "TOMA VIRGIL", născut la 6 Martie 1934, în Deleni, Jud. Cluj, fiul lui Ioan și Victoria.

Post-ul Preoți clujeni turnați la Securitate apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Magistratul Lucian Buta a audiat ultimul martor în dosarul medicului legist Paul Mucichescu, acuzat de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Cauza este legată de celebrul proces ”Motanul”, în care doi polițiști au fost condamnați pentru că au agresat persoana vătămată Vaida Alexa fiindcă l-au confundat cu un proxenet, în timp ce acesta își căuta pisica. Radiologul Silviu Andrei Sfrângeu a fost rugat de judecător să interpreteze radiografiile de la dosar, pentru a lămuri principala acuză la adresa lui Mucichescu, acuzat că i-a favorizat pe cei doi polițiști manipulând dovezile din raportul IML. La termenul de joi, 19 martie, Judecătoria Cluj-Napoca l-a audiat pe Andrei Sfrângeu în calitate de expert, pentru a stabili natura traumatismelor care sunt dovedite prin radiografiile existente la dosar, precum și pentru a se pronunța asupra unei posibile lipse de coerență între acestea. Radiologului i-au fost prezentate trei radiografii. Prima dintre acestea, cea mai recentă, a fost prezentată în format digital, investigația radiologică fiind realizată în anul 2012 la Scandia Imagistica de către Vaida Alexa. Ce spune specialistul despre traumatismDe asemenea, instanța a prezentat martorului spre analiză o radiografie din 2010, fără date de identificare, radiografia pe baza căreia medicul ar fi dat un diagnostic pentru Mucichescu. Acesta a spus însă că nu își amintește dacă este vorba despre aceeași radiografie. Mai mult, a precizat că formatul e posibil să fi fost mai mic, nu 30/40, ca în acest caz.A treia radiografie analizată de specialist este una realizată de Vaida Alexa, câteva săptămâni mai târziu. În toate cele trei cazuri, Andrei Sfrângeu a spus că există dovezi ale vindecării unei fracturi fără deplasare la umărul drept, cu un fragment osos desprins din partea superioară distală, în urma unui traumatism, și că cele trei imagini corespund aceleiași clavicule, cu mare probabilitate.Cu toate acestea, în urma întrebărilor procurorului și ale părții vătămate, radiologul a precizat că este posibil să fi existat o deplasare, așa cum arată analiza unui alt medic, de la Urgențe, dar aceasta să fi fost minimă și să fi dispărut în urma imobilizării umărului, dat fiind că cele trei radiografii prezentate au fost făcute la o perioadă de timp după incident, cu aparaturi diferite și din unghiuri diferite. Unde ar fi greșit legistulAtunci când a fost chemat să se pronunţe asupra leziunilor suferite de Vaida ALexa în urma bătăii primite de la polițiști, Paul Mucichescu a folosit analizele de la Centrul de Diagnostic şi Tratament, fosta Policlinică, de pe strada Moţilor, unde Vaida a făcut o radiografie la umăr. Neavând competenţe pentru interpretarea unei asemenea analize, a dat mai departe radiografia către Silviu Sfrângeu, de la Clinica de Radiologie, cu rugămintea de a oferi o interpretare. Însă această radiografie nu avea nici nume, nici dată şi nici un număr de identificare. Concluzia medicului a fost că fractura este mai veche decât data la care a avut loc agresiunea, lucru pe care l-a precizat în interpretarea dată colegului său de la medicină legală.Paul Mucichescu a preluat această concluzie în raportul de expertiză, unde preciza şi faptul că leziunile suferite au necesitat în total 4-5 zile de îngrijiri medicale. Procurorii au constatat că datele raportului de expertiză intră în contradicţie cu alte date medicale aflate la dosarul cauzei, şi anume cu certificatul medico-legal al pacientului emis la câteva zile după agresiune, foaia de observaţie a pacientului de la Clinica de Neurologie, buletinul de analize medicale de la UPU, unde bărbatul a mers a doua zi după ce a fost bătut de cei doi poliţişti.Toate aceste acte medicale atestau că la acea dată persoana consultată prezenta o fractură completă a claviculei drepte, pe lângă alte leziuni, şi a avut nevoie de 35-40 de zile de îngrijiri medicale. Ulterior, expertiza Institutului de Medicina Legala (IML) ”Mina Minovici” a confirmat că victima a fost lovita în 13 aprilie 2010, chiar la data când a fost înregistrat incidentul cu cei doi poliţişti. Numele direct pe radiografieÎn urmă cu un an și jumătate, Gazeta de Cluj l-a contactat pe Silviu Sfrângeu, care a explicat cum se face de fapt o radiografie, pentru ca identitatea celui care face analiza să nu fie subiectul vreunei îndoieli. Potrivit şefului de la Radiologie, numele persoanei se pune înainte de efectuarea radiografiei pe filmul pe care aceasta va fi imprimată şi nu se scrie cu pixul sau cu marker-ul, pentru că acestea pot fi foarte uşor şterse şi modificate. Radiografia primită de la dr. Paul Mucichescu nu avea însă nicio formă de identificare, nici măcar un număr de la CDT, instituţia unde s-ar fi realizat aceasta.Medicului nu i s-a părut nimic ieşit din comun atunci când o rezidentă a lui Mucichescu a venit cu un dosar cu o radiografie pentru a primi o interpretare, la cererea acestuia. ”Eu cu domnul Mucichescu eram în relaţii cvasi-amicale, ne salutam. Nu am mai dat rezultate pentru el, dar când a venit rezidenta cu radiografia, i-am spus că este o fractură veche şi am scris o interpretare”, ne-a povestit dr. Sfrângeu. Acesta relatează că de faţa era şi asist. univ. Magda Duma, care şi-a exprimat şi ea opinia medicală, astfel că poate fi martor că radiografia nu avea date de identificare. Acest aspect a fost precizat în interpretare, deşi medicului nu i s-a părut în mod deosebit ceva neobişnuit. Neutralitate în interpretarea dovezilorSilviu Sfârngeu a precizat că e important să fie documentate aceste expertize pentru că uneori se pot face erori. Însă nu este cazul în aceasta speţă, şeful Clinicii de Radiologie subliniind că poate demonstra clar pe baza radiografiilor ca rezultatul său a fost corect.După ce rezidenta a plecat cu radiografia şi cu interpretarea, Sfrângeu nu a mai auzit nimic de la Mucichescu, până când a fost chemat la Parchet pentru a da declaraţie. În declarația sa din fața instanței, de joi, nu a fost întrebat nimic despre circumstanțele în care a dat acea interpretare, și nici măcar nu s-a făcut referire la documente respectiv. Acesta a fost citat în calitate de martor specialist, judecătorul insistând asupra aspectelor de obiectivitate în cazul interpretărilor, fără referire la alte analize anterioare sau la diagnosticele exprimate de alți medici. Deși avocații au încercat să confirme sau să infirme astfel de argumente prin întrebările adresate specialistului, magistratul a înțeles să mențină aspectul de neutralitate al acestui martor, fiind interesat exclusiv de interpretarea radiografiilor. De ce s-au sesizat procuroriiPaul Mucichescu, medic legist din cadrul Institutului de Medicină Legală Cluj, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fiind acuzat de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca că i-ar fi favorizat pe poliţiştii Podea Otniel şi Mora Daniel și că de la dosarul medical au dispărut radiografii concludente în aflarea adevărului.Paul Mucichescu este cel care a efectuat prima expertiză, din care reieșea că îngrijirile medicale de care ar fi avut nevoie Alexa Vaida în urma bătăii primite de la Podea și Mora nu ar fi depăşit o săptămână. Intraţi în posesia acestui raport, procurorii s-au autosesizat, medicul Mucichescu alegându-se cu dosar penal pentru abuz în serviciu.

Post-ul Vinovăția legistului Mucichescu, ”radiografiată” la Judecătoria Cluj-Napoca apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Primărița din Chinteni, Lucia Suciu, nu se poate dezlipi de comunitatea sa nici când este în concediu medical. Edilul din comuna învecinată Clujului a fost pe șantier să verifice stadiul lucrărilor la asfaltarea drumurilor din comuna Chinteni. Lucia Suciu va tăia panglica în această săptămână și la lucrările la drumul Chinteni-Măcicaș, un proiect de patru milioane de lei cu finanțare de la guvern. Surse din apropierea edilului ne-au declarat că aceasta va merge la București pentru a asigura o nouă finanțare de la MDRT pentru alte tronsoane de drumuri și canalizare. Mai citește pe aceeași temă și:

Fluturii au blocat DEGEABA trei luni o investiție în Chinteni.

Primarita din Chinteni, Lucia Suciu, face audiente pe Facebook

Oficialii comunei Chinteni vor demara în această săptămână lucrările la un proiect făcut cu finanțare de la MDRT, drumul Chinteni-Măcicaș, care a fost blocat timp de trei luni de un anume SRL. Cu toate că primărița Lucia Suciu abia a început de astăzi activitatea oficială la primărie, ea vrea să continue proiectele pentru care s-a zbătut și care sunt atât de importante pentru comunitate.

”Lucia Suciu a fost săptămâna trecută în concediu medical, dar cu toate acestea primariță a fost pe șantier să verifice stadiul asfaltărilor din comuna Chinteni. Cu toate că medicii i-au recomandat să se odihnească, ea a fost interesată de starea lucrărilor la drumurile din comuna pe care o păstorește. În această săptămână va fi la București pentru a obține finanțare de la MDRT pentru alte proiecte care vizează drumuri și canalizare în comuna Chinteni”, a declarat o sursă din apropierea primarului.

Mai citește pe aceeași temă și:

Lucia Suciu, primăriţa din Chinteni se destăinuie

Sute de persoane i-au urat sănătate primarului Lucia Suciu

Pe de altă parte, susținătorii primăriței de pe Facebook îi urează edilului multă sănătate și speră ca această să se întoarcă cât mai repede la serviciu. Astfel, consilierul județean Ilarie Ivan este doar una dintre sutele de persoane care au fost alături de primărița din Chinteni. Faptul că Lucia Suciu se zbate pentru comunitatea ei și pentru a face cât mai multe proiecte aici o face atât de apreciată în interiorul comunității.

Post-ul Primărița Lucia Suciu lucrează pentru Chinteni și din concediu medical. GALERIE FOTO apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Vânzarea Blue Air în perioada când compania era administrată de Casa de Insolvenţă Transilvania în urma intrării în insolvenţă a Romstrade, a fost făcută la limita legii. Ancheta Gazeta de Cluj prinde contur în această privinţă prinde contur. Reprezentanţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală(ANAF) au arătat pentru Gazeta de Cluj că vânzarea Blue Air de către Casa de Insolvenţă Transilvania a fost făcută fără aprobarea lor. Ulterior tranzacţiei, cei de la Blue Air au cerut o aprobare, care culmea...au şi primit-o. Ce spune ANAF” În ceea ce priveşte societatea Romstrade, în cazul în care vă referiţi la dosarul nr. 92/122/2012 aflat pe rolul Tribunalului Giurgiu, ce are ca obiect procedura prevăzută de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei împotriva debitoarei SC ROMSTRADE SRL, vă comunicăm că la data deschiderii procedurii insolvenţei ANAF a solicitat înscrierea la masa credală pentru suma de 16.639.233 lei. În prezent societatea nu mai este mare contribuabil şi se află în administrarea Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Ploieşti.În ceea ce priveşte debitoarea SC BATA SKY IMOBILIARE SA, fondul de comerţ poate fi înstrăinat în măsura în care sumele de bani încasate ca preţ vor fi virate în conturile bugetare aferente fiecărei creanţe datorate bugetului general consolidat, în limita obligaţiilor fiscale restante la data efectuării tranzacţiei. Numai că solicitarea societăţii din luna august 2013 de a fi înstrăinat fondul de comerţ în vederea stingerii obligaţiilor a avut un caracter pur formal deoarece SC BATA SKY IMOBILIARE SA încheiase încă din data de 18.07.2013 contractul de vânzare-cumpărare cu AIR LINE MANAGEMENT SOLUTION”, arată reprezentanţii ANAF într-o solicitare remisă ziarului Gazeta de Cluj. Istoricul tranzacţiei Blue AirTranzacţia Blue Air este una dintre cele mai mari probleme ale insolvenţei societăţii Romstrade, de care se ocupa Casa de Insolvenţă Transilvania. Din acest motiv oficialii CITR şi Andrei Cionca au un dosar penal la DNA, pe lângă dosarul penal de la DIICOT Cluj. În dosarul aflat pe rolul DNA structura centrală Andrei Cionca este cercetat pentru insolvenţa Romstrade, unde statul român a fost prejudiciat cu cel puţin 39 de milioane de lei, arătam într-un articol anterior. Mai precis, Romstrade avea o datorie la stat de 42 de milioane de lei, iar cei de la ANAF în frunte cu directorul Ionuţ Mişa au aprobat vânzarea din portofoliul Romstrade a companiei Blue Air. Vânzarea s-a făcut printr-o altă firmă a lui Andrei Cionca, Consultanta Andrei&Andrei, deşi el controla insolvenţa prin Casa de Insolvenţă Transilvania. Cionca a primit pentru vânzare 500.000 de euro, iar statul a ”primit” o ţeapă de 39 de milioane de lei. Culmea, firma lui Cionca nu avea în 2013 decât cifră de afaceri de 500.000 de euro. Să fie cumva la mijloc şi evaziune fiscală?Andrei Cionca este unul dintre cei mai grei ”jucători” de pe piaţa insolvenţelor din România. Iar greutatea lor a fost dată de activităţile penale. Din acest motiv are două dosare penale, unul pe rolul DNA, iar altul pe rolul DIICOT. Colaborarea dintre parchete ar trebui să fie esenţială în acest caz, dar se pare că până în acest moment cam ”scârţâie.” Relaţiile lui Andrei Cionca cu Ionuţ Mişa, director în cadrul ANAF, au fost de aşa natură încât ”finanţistul” i-a aprobat vânzarea companiei Blue Air pentru 6 milioane de lei, deşi datoria care trebuia plătită la stat era de 42 de milioane de lei. Mai ales că din acest prejudiciu Andrei Cionca a câştigat 500.000 de euro din consultanţă, adică peste 2 milioane de lei, cu o firmă fără niciun angajat. Culmea, hotărârea AGA a Blue Air prin care s-a aprobat tranzacţia companiei a fost anulată de instanţă. Dar ce mai contează instanţele de judecată în afacerile lui Andrei Cionca? Culmea este că vânzarea Blue Air este contestată în instanţă, iar Andrei Cionca ar putea fi obligat să plătească înapoi cei 500.000 de euro pe care i-a primit bonus pentru vânzarea Blue Air. Şi rămâne şi cu dosarele penale, atât de la DNA- pentru insolvenţa Romstrade, cât şi de la DIICOT- pentru insolvenţa Leonardo, dar şi a altor companii. Omul lui Cionca din ANAFAndrei Cionca nu ar fi putut să îşi dezvolte afacerile dacă nu ar avea anumiţi oameni din sistem care să fie ”de partea lui.” Unul dintre oamenii care l-au ajutat pe Cionca este Ionuţ Mişa, director în cadrul ANAF, ne arată o sursă apropiată afaceristului din insolvenţă. Din câte ştim noi, insolvenţa Romstrade a fost făcută ”cu complicitatea” lui Ionuţ Mişa, însă relaţia dintre aceştia este mai veche. Aşa că finanţistul este o verigă importantă din sistemul de insolvenţe la limita legii dezvoltat de Andrei Cionca. Pentru că în insolvenţe toată cheia este să ştii cum să ”jonglezi” cu datoriile la stat. Pentru că acelea ar trebui teoretic plătite primele. Dar după cum ştiţi, în teorie este diferit faţă de practică. Aşa că este foarte important să ştii cum să reuşeşti să eludezi statul şi să ” rămâi” cât mai mulţi bani în propriul jeb. Blue Air vândută unei companii cu capital social de 1.000 de leiCompania Blue Air, cea mai mare companie low-cost de transport aerian din România, a fost vândută cu 6 milioane de lei unei companii nou înfiinţată cu un capital social de 1.000 de lei. Contestatarii tranzacţiei se întreabă dacă urgenţa motivează o tranzacţie care ridică multe semne de întrebare.”Ne întrebăm cum şi-au putut asuma o societate nou constituită, cu un capital social de numai 1.000 ron, riscul unei investiţii în valoare de 6.000.000 de lei, în situaţia în care ”urgenţa” desfăşurării evenimentelor aferente acestei tranzacţii a exclus o analiză amănunţită a multitudinii de informaţii puse la dispoziţia persoanelor interesate prin intermediul ”electronic data room”, respectiv date despre companie, istoric, date statistice, financiare şi operaţionale”, arată cei care contestă tranzacţia Blue Air. Hotărârea AGA privind tranzacţia, anulată deja de instanţăÎn România sunt multe hotărâri definitive şi irevocabile care nu sunt respectate. Însă nu putem înţelege cum vânzarea unei companii mai poate fi valabilă dacă AGA prin care s-a hotărât tranzacţia a fost vândută prin instanţă.”În primul rând, astfel cum deja am menţionat, Hotărârea Adunării Generale Extraordinare a Asociaţilor SC Blue AIR-Transport Aerian SA din data 02.08.2013, în cadrul căreia s-a hotărât aprobarea vânzării activităţii şi aprobarea şi ratificarea contractului de transfer de activitate şi a documentelor aferente a fost anulată de către instanţă de judecată, motiv pentru care se impune şi anularea contractului de transfer de activitate din data de 18.07.2013 având în vedere faptul că nu mai există aprobarea în baza căreia s-a încheiat contractul de transfer de activitate”, arată contestatarii în documentul citat. DIICOT confirmă urmărirea penală in personamProcurorii DIICOT confirmă la insistenţele reporterilor Gazeta de Cluj că au început urmărirea penală in personam în dosarul în care sunt cercetaţi Andrei Cionca şi alţi asociaţi şi acoliţi de-ai acestuia din Casa de Insolvenţă Transilvania(CITR). Menţionăm că procurorii DIICOT nu au dorit să ofere în primă instanţă nicio informaţie din acest dosar la indicaţiile procurorului de caz Mircea Hrudei. Andrei Cionca şi alţi asociaţi de-ai acestuia sunt cercetaţi pentru constituire de grup infracţional organizat şi spălare de bani în dosarul penal cu numărul 17/D/P/2014.

Post-ul Andrei Cionca a ţepuit ANAF în vânzarea Blue Air apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În numărul trecut al Gazetei de Cluj, în paginile săptămânalului a fost publicat un articol despre cum agenții Securității îl urmăreau pe Mitropolitul Clujului, Andrei Andreicuț, pentru a preveni acțiunile dușmănoase pe care ”elemente ostile din cadrul cultului ortodox și a fostului cult greco-catolic” le puneau la cale. De atunci și până acum, cariera pravoslavnică a lui Andreicuț a cunoscut un boom similar cu cel al lui Mark Zuckerberg. După ce și-a făcut mâna cu băieții de la Secu, Andreicuț a fost ”lansat” în civilie și cu sprijinul celor sfinte, după un lobby creștinesc, ”Ionică” a fost uns Mitropolit al Clujului. Gazeta de Cluj a prezentat cum în perioada 1979 - 1980, Securitatea îi urmărea pe foștii preoți greco-catolici care deveniseră, obligat-forțat, ortodocși. Printre cei urmăriți ei se numără fostul protopop de Dej, Teofil Herineanu, preoții Vasile Fluieraș, Romulus Gorcea, Vasile Ungureanu și Augustin Prunduș. Cel din urmă a făcut pușcărie și în perioada detenției a fost servit zilnic cu bătaie în perioada în care a fost închis în lagărele comuniste de la Aiud, Periprava şi Bucureşti.Spre deosebire de părintele Prunduș, Mitropolitul Clujului, cunoscut pe atunci sub numele de mirean Ioan Andreicuț, a ajuns să facă un doctorat, dar să semneze și ”pactul” cu Securitatea. Forțat de Securitate, a semnat un angajament de colaborare și de atunci ascensiunea lui în ierarhia Bisericii Ortodoxe Române a fost uluitoare.În 1985, după nenumărate încercări eșuate din cauza obstrucționării din partea regimului comunist, după cum mărturisesc unii din profesorii de la Institutul Teologic Ortodox din București (azi Facultatea de Teologie Ortodoxă), a obținut înscrierea la doctorat. În anul 1985 fost transferat, la cererea episcopului Emilian Birdaș în Episcopia de Alba Iulia în Parohia Maieri I unde a desfășurat aceeași bogată activitate pastorală. La 15 noiembrie 1987 a pus bazele corului de copii "Theotokos". Pe 25 februarie 1990 a devenit episcop-vicar al Episcopiei Ortodoxe de Alba Iulia, care îl avea ca titular pe episcopul Emilian Birdaș. În urma demisiei episcopului Emilian Birdaș, devenit ulterior episcop vicar la Arad, apoi episcop de Caransebeș, Andrei Andreicuț a devenit episcop al episcopiei Alba Iulia în iunie 1990, și arhiepiscop din 1998, când eparhia a fost ridicată de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Arhiepiscopie.După decesul mitropolitului Antonie Plămădeală, a fost nominalizat pentru funcția de mitropolit al Ardealului. La alegerile desfășurate pe 3 noiembrie 2005 a fost preferat, după al doilea tur de scrutin, Laurențiu Streza. Ca urmare a alegerii acestuia din urmă în funcția de mitropolit al Ardealului (în defavoarea lui Andrei Andreicuț, agreat de mediul ortodox din Transilvania), a fost reactivata Mitropolia Clujului. Nepotul mătușii VarvaraÎn anul 2007, Mitropolitul Clujului, Andrei Andreicuț, a fost deconspirat ca fost colaborator al Securității, cunoscut cu numele de cod "Ionică". Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor fostei Securități a stabilit în ședința sa din 13 septembrie 2007 faptul că Andrei Andreicuț a făcut poliție politică. În data de 9 octombrie 2007 plenul CNSAS a respins contestația formulată de Andrei Andreicuț împotriva verdictului de colaborare. Cu ocazia respectivă, Laurențiu Tănase, membru al CNSAS la propunerea PSD, a declarat că notele furnizate de Andreicuț erau "total nevinovate".Fostul disident Gabriel Andreescu a publicat în ediția din 18 octombrie 2007 a ziarului Ziua extrase din dosarul de rețea al lui Andrei Andreicuț, care relevă faptul că a fost racolat pentru posibilitățile sale de a "penetra în intimitatea elementelor fost greco-catolice". Ca informator a urmărit o călugăriță greco-catolică clandestină, l-a denunțat pe Octavian Bârlea, superiorul uniților din Germania pentru apelul său către românii din străinătate etc. Într-o informare din luna august 1985 l-a denunțat pe un preot romano-catolic care ținea cursuri de catehizare cu copiii și nepoții unor credincioși, "iar preotul respectiv îi notează în registrele lor cu numele maghiarizate". Dosarul său de rețea nr. 354 arată că unul dintre credincioși venise la el să-i mărturisească problemele de natură sentimentală și faptul că intenționează să se căsătorească cu o străină. Andreicuț l-a denunțat scriind în nota sa informativă către Securitate din 28 octombrie 1983 toate aceste date intime.În 15 februarie 2008 Curtea de Apel Alba Iulia a anulat verdictele de colaborare date de CNSAS. Curtea de Apel Alba Iulia a invocat din oficiu o excepție procedurală legată de decizia nr. 51/2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 6 februarie 2008, prin care Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a legii CNSAS, formulată de senatorul Dan Voiculescu.După alegerea lui Andreicuț în funcția de mitropolit, scriitorul Mircea Dinescu, membru în colegiul CNSAS, a reiterat pentru agenția Mediafax că acesta semnase angajamentul în anul 1983 ca urmare a unui șantaj, sub amenințarea întocmirii unui dosar penal pentru dare de mită. Mircea Dinescu a descris cazul lui Andreicuț drept atipic în rândul preoților colaboratori, deoarece acesta nu a încercat să facă o carieră în Securitate.Andrei Andreicuț a declarat într-o conferință că a semnat angajamentul cu Securitatea sub amenințarea cu închisoarea și a vorbit despre perioada în care ar fi fost urmărit de Securitate, făcând apel la mila divină și la iertare pentru cei care au greșit și regretă. Ofițerul responsabil cu urmărirea Mitropolitului Andrei, a notat în dosar următoarele: "Andreicuț Ioan așa cum confirmă materialele informative, a continuat și după avertizare să desfășoare o intensă activitate religioasă menită să contracareze educația ateistă oficială făcută cetățenilor. Se manifestă ca un bun român, un bun patriot, însă nu este pentru o patrie socialistă sau comunistă deoarece este hotărât, chiar până la sacrificiu, să activeze în direcția scoaterii cetățenilor de sub influența ideologiei statului nostru socialist. Bătaie pentru privitPreotul Augustin Prunduş a făcut ani grei de închisoare în lagărele comuniste de la Aiud, Periprava şi Bucureşti. Conform Memorialul Durerii, la închisoarea din Aiud în 1949, părintele A. S. Prunduş era bătut şi batjocorit aproape zilnic de miliţienii ce-l păzeau, îndeosebi de un oarecare Bălţatu care, pentru o simplă privire nedorită de el, îl lua dintre ceilalţi şi-l ducea în celula de tortură, unde-l bătea. Ieşit din închisoare, a devenit sufletul rezistenţei catolice din Cluj, îndeplinind în clandestinitate sarcina de provicar general, apoi vicar general şi pe urmă ordinarius al Diecezei Române Unite cu Roma de Cluj - Gherla, 8 mobilizând credincioşii la diversele conferinţe din cadrul Societăţilor de Istorie, de Filologie ori la Arhivele Statului, unde se discuta şi despre contribuţia Bisericii Române Unite la progresul general al naţiunii române. Astfel, Clujul a devenit principalul centru al rezistenţei catolice româneşti. A săvârşit în clandestinitate cununii, prohoade, pentru credincioşii greco-catolici, şi a redactat, împreună cu alţi preoţi, memorii pe care le-a trimis preşedintelui Ceauşescu, cerându-i să pună în libertate Biserica Română Unită.

Post-ul Cum a fost șuntat ”Ionică”, Mitropolitul Clujului, de Securitate apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

În județul Cluj s-a întâmplat un caz de retrocedare cu totul atipic. Un teren de aproximativ 60 de hectare care aparținea administrativ Primăriei Comunei Panticeu a ajuns în administrarea Recea Cristur, o localitate învecinată. Ulterior, terenul respectiv a ajuns să fie folosit de firmele care gestionează afacerea cu bizoni de la Recea Cristur, societăți în care sunt implicați Toma Rus, fostul șef al BCCO Cluj și Constantin Jeican, fiul unuia dintre fondatorii Băncii Transilvania. Un teren format din pășune și pădure cu o suprafață de aproximativ 60 de hectare care se afla în administrarea comunei clujene Panticeu a ajuns în administrarea unei alte comune vecine, Recea Cristur, fără ca cineva să știe cum s-a întâmplat acest lucru. Ceea ce se cunoaște este faptul că acum suprafața respectivă de teren este în proces de împrejmuire de către societatea care se ocupă de administrarea fermei de bizoni din zonă, BT Wild Ranch, unde factorii decidenți sunt Toma Rus, fost secretar în Ministerul de Interne și fost șef al BCCO Cluj, și Constantin Alin Jeican, fiul lui Miron Constantin Jeican, unul dintre fondatorii Băncii Transilvania.Conform unor documente, la începutul lui aprilie 2007, Prefectura Cluj a emis hotărârea nr. 270 prin care peste 60 de ha de teren împădurit cu vegetație forestieră din satul Sărata, comuna Panticeu, ajung în administrarea comunei Recea Cristur. Conform unui proces verbal, din data de 11.07.2007, al Comisiei de fond funciar al comunei Panticeu oamenii din comună sunt consternați de faptul că, în situația în care ei nu au terminat de făcut retrocedările pe raza lor administrativă. ”De ce s-a dat pădurea comunei când noi nu am terminat cu retrocedările, iar la comuna Panticeu nu s-a depus cerere de către comuna Recea Cristur pentru acel teren, conform articolelor din Legea 247/2005?!”, arată procesul verbal al ședinței. O necunoscută de 60 de ha de pădureDe asemenea, conform unui alt document, din cadrul Primăriei Panticeu, se arată că reprezentanții administrației locale din Recea Cristur nu au înaintat Comisiei Locale de Fond funciar Panticeu o cerere pentru retrocedarea suprafeței de pădure. De asemenea, conform documentului, Comisia Locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată din Panticeu nu are nici un protocol semnat cu Ocolul Silvic Gherla pentru terenurile identificate cu u:a65c;D;E;F;G;66;B;C;68;b;C. La întrebarea ”Cine l-a mandat pe dl viceprimar Oros Augustin să semneze protocolul încheiat între Ocolul Silvic Gherla și Primăria Recea Cristur iar apoi să îl stampileze cu stampila Consiliului Local Panticeu”, răspunsul reprezentanților Composesoratului Sărata a fost că ”La solicitarea primăriei Recea Cristur, dl viceprimar a fost delegat să participe la discuții pe tema pădurii respective. Protocolul de predare nu are valoare numai sub semnătura și stampila primarului”.Însă, răspunsul cel mai edificator la întrebarea ”Cine a semnat din partea comunei Panticeu procesul verbal de punere în posesie în favoarea comunei Recea Cristur?”, este următorul: ”Nu știu cine l-a semnat, nu l-am văzut”.Fostul viceprimar din Panticeu, Augustin Moldovan a înaintat o solicitare și Direcției Silvice Cluj Napoca pentru a vedea cum a ajuns pădurea celor din Panticeu în Recea Cristur. Conform unui răspuns al directorului de atunci, Ioan Morar, ”Ocolul silvic Gherla are reprezentanți atât la Panticeu, cât și la Recea Cristur (...) - retrocedarea terenurilor s-a realizat în baza mai multor legi: Legea 18/1991, 1/2000, 247/2005, conținând prevederi care s-au modificat în timp, inclusiv în ceea ce privește amplasamentul; - stabilirea vechiului amplasament cât și folosința terenului s-a făcut cu dificultate, mai ales în situația în care au fost prezentate ca acte doveditoare registre agricole, adeverințe de la Arhivele Naționale (cu vagi referiri la amplasamente) dar și extrase CF, acestea fiind și situația de la comuna Recea Cristur. Comisiile locale și comisia județeană a încercat să găsească soluții pentru fiecare situație concretă identificată, ținând cont de datele și informațiile deținute”, arată Ioan Morar, fostul șef al Direcției Silvice Cluj Napoca. 500 de hectare pentru bizoniChiar dacă, potrivit documentelor, pădurea pare că s-a mutat singură din Panticeu în Recea Cristur, cert este că cele 60 de hectare au ajuns să fie administrate de afaceriștii bizonilor. Până în momentul de faţă, afacerea cu bizoni de la Recea Cristur a însumat aproximativ 500 de hectare de teren, o parte concesionate de la Primăria Recea Cristur, iar altele de la localnici.“Parcelele concesionate de la Primăria Recea Cristur au fost câştigate la licitaţie, iar atunci nu au participat, în afară de noi, încă două persoane din zonă. Anul trecut am plătit peste 100 de milioane de lei, chiar dacă nu am folosit toată suprafaţa”, explică Toma Rus, care spune că este director general în cadrul acestui business.Însă, pe de altă parte, oamenii spun că nu au avut cum să participe la licitaţie pentru că ea s-a ţinut în Ajunul Crăciunului.“Normal se anunţa în sat că se concesionează. Acum nimeni n-a anunţat nimic şi licitaţia asta s-a făcut pe 24 decembrie! Cine să ştie de ea!”, mai spun oamenii.De acealaltă parte, reprezentanţii BT Wild Ranch, una dintre firmele implicate în această afacere, spun că profiturile se vor lăsa aşteptate.“Ne aşteptăm ca profitul să apară abia în 2017 şi ne gândim să suplimentăm suprafeţele de teren. În momentul de faţă avem 500 de hectare, inclusiv cele din Ţaga, însă anul trecut am folosit doar 80 de hectare. Acum în total avem 278 de bizoni, dintre care 149 la Recea Cristur. am calculat că până acum, investiţia făcută în judeţul Cluj se ridică la aproximativ 1,5 milioane de euro. În momentul de faţă, carnea de bizon se vinde la preţuri cuprinse între 20 şi 70 de euro/kg”, spune Jeican.Toma Rus, fost şef al BCCO Cluj şi secretar de stat în Ministerul de Interne spune că ”pentru terenurile închiriate de la persoane fizice oamenii primesc 120 de lei/ha anul şi îşi primesc şi subvenţia de la stat”. Oamenii din Recea Cristur aşteaptă ajutorul Prefecturii ClujOamenii din localitatea Recea Cristur spun că au mari probleme din cauza afacerii cu bizoni care se derulează în zonă. Localnicii care au animale spun că primăria nu le-a mai închiriat păşuni pentru hrana animalelor şi, pe de altă parte, Toma Rus, împreună cu primarul, care îi este văr, încearcă să îi convingă pe proprietarii de terenuri să le închirieze terenurile. În momentul de faţă, cei nemulţumiţi spun că se vor trimite plângeri la Prefectura Cluj şi vor să îşi angajeze un avocat pentru a deschide un proces pentru remedierea situaţiei.

Post-ul Cum dispare un teren de 60 ha de pădure: ”Nu știu, n-am văzut!” apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Horea Uioreanu, fostul președinte al Consiliului Județean (CJ) Cluj, a scăpat din dosarul fostului secretar de stat Ovidiu Puțura. Liberalul Puțura este încă în arest preventiv, în timp ce Uioreanu este în arest la domiciliu, după ce a fost trimis în judecată în dosarul ”Mită la CJ Cluj.” Culmea este că deși procurorii DNA zic că Puțura s-ar fi folosit de influența lui Uioreanu pentru ca o firmă apropiată lui să câștige contracte, procurorii DNA spun că fostul președinte al CJ Cluj nu are nicio calitate în dosar. Dacă acesta a fost sau nu denunțător rămâne să vedem. Momentan el neagă, iar cei de la DNA nu oferă informații despre sursele lor principale de informații. Ovidiu Puțura va mai sta încă o lună după gratii. Uioreanu își va afla soarta în dosarul ”Mită la CJ Cluj” în cadrul procesului care se desfășoară la Tribunalul Cluj. Între timp rămâne un mister dacă Uioreanu l-ar fi denunțat pe colegul său de partid Ovidiu Puțura sau doar fostul justițiabil se folosea de imaginea lui Uioreanu. Fostul președinte al CJ Cluj, Horea Uioreanu, are o experiență negativă cu finul său, Răzvan Pop, care a fost denunțător în dosarul său de corupție. Uioreanu: Nu am ajuns în halul să fiu denunțător”Nu am fost denunțător. Chiar în halul acesta nu am ajuns. Sunt alții destui care se înghesuie. Nu știu și mi se pare ciudat. Simplul fapt că a câștigat la o licitație și a câștigat unul din cinci sau șase nu știu despre cine este vorba. Nu m-au întrebat nimeni, nici de la DNA nici de la alte parchete cu chestia asta. Nu am avut o relație. Cred că l-am văzut pe domnul Puțura o singură dată la o adunare PNL pe litoral. L-am văzut doar. În Cluj-Napoca nu m-am văzut niciodată cu dumnealui. Nici în casa mea, nici pe lângă. Știam că îi, de unde îi. Organizația din Bistrița-Năsăud l-au susținut pe el”, a declarat pentru Gazeta de Cluj Horea Uioreanu.”Persoana menţionată de dvs. respectiv HOREA UIOREANU fost preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj nu are calitatea de suspect/învinuit în cauza mediatizată conform comunicatului nr. 114/VIII-3(n.r. dosarul lui Ovidiu Puțura) din data de 21 ianuarie 2015”, se arată într-un răspuns oficial al DNA oferit la solicitarea noastră. DNA explică cum e cu traficul de influență”Influența poate fi reală sau imaginară. Asta nu înseamnă că dacă eu spun că am relații la președintele țării și vă spun dumneavoastră că îmi dați o sumă de bani pentru că am relații la primul-ministru, la președinte sau la nu știu ce deputat eu chiar am influența respectivă. Acesta este conținutul infracțiunii de trafic de influență. Influența poate fi reală sau imaginară. Faptul că ai cerut suma de bani prevalându-te de această influență reală sau imaginară se consideră că e consumată fapta.Informații despre denunțători noi nu dăm. Probabil că vă imaginați acest lucru”, a declarat o persoană oficială din DNA. Pe de altă parte, principala acuzație a lui Puțura este legată de influențarea judecătoarelor. Vă dați seama cum se juca acesta cu sistemul de justiție românesc?”Inculpatul Puţura Ovidiu, în perioada 2013-2014, a primit de la ....foloase necuvenite, constând în contravaloarea unui autoturism marca ....., contravaloarea unei excursii în străinătate efectuate de magistrat şi familia acestuia, suportarea unor cheltuieli aferente apartamentului din mun. București pe care magistratul îl deține prin persoane interpuse, pentru a-și exercita influența asupra președintelui Consiliului Judeţean Cluj - ..... în vederea obținerii de către S.C. ,,,,, Bistriţa a atribuirii unor contracte, precum și pentru obţinerea unei decizii favorabile în dosarul nr. ..... aflat pe rolul Tribunalului Bistriţa – Năsăud, cauză în care .... SRL Bistriţa a avut calitatea de contestator.În această privință, judecătorul de drepturi și libertăți are în vedere înscrisurile din care rezultă că plata unui sejur în Italia pentru inculpat și familia acestuia a fost achitat de SC .... (firma aparținând lui ....), precum și procesele verbale conținând convorbiri telefonice interceptate, din care rezultă strânsa legătură între inculpat și ...., faptul că acesta s-a ocupat de organizarea sejurului din ... al inculpatului, că i-a solicitat inculpatului să intervină pentru soluționarea dosarului înregistrat la Secția a II-a Civilă de la Tribunalul Bistrița-Năsăud, detalii legate de apartamentul din București în legătură cu care există indicii că aparține inculpatului, care l-a achiziționat prin interpuși, iar o parte din costuri au fost achitate de ... Prin urmare, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că în cauză există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul Puţura Ovidiu a comis infracțiunile descrise mai sus”, se arată în motivarea prelungirii arestului preventiv. Puțura făcea promisiuni la judecătoare”În cursul lunii noiembrie 2014, inculpatul Puțura Ovidiu i-a promis suspectei Iacob Corina, judecător la Tribunalul Bistriţa – Secţia civilă, că, din funcţia pe care urma să o exercite în Ministerul de Justiţie sau printr-un funcţionar de legătură ce îi poate influenţa pe membrii comisiilor de examinare de la nivelul Camerelor Notarilor Publici, va asigura promovarea, de către o persoană din familia judecătoarei, a examenului pentru notari stagiari din anul 2015, prin fraudarea acestuia. În schimbul intervenţiei primise, inculpatul Puțura Ovidiu i-a solicitat judecătoarei Iacob Corina să pronunțe o hotărâre favorabilă într-un dosar în care soția sa era reclamant recurent. În perioada 2013 – 2014, inculpatul Puțura Ovidiu a primit de la o persoană foloase necuvenite în cuantum de circa 30.000 de euro, constând în suportarea cheltuielilor aferente unor partide de vânătoare, suportarea cheltuielilor aferente unor sejururi la mare, un costum de vânătoare şi suma de circa 30.000 de lei, pentru a interveni la judecători, într-un dosar în care persoana respectivă avea calitatea de inculpat, în vederea obţinerii unei hotărâri favorabile”, arată procurorii DNA în cadrul rechizitoriului lui Ovidiu Puțura.

Post-ul Horea Uioreanu a scăpat din dosarul lui Ovidiu Puțura apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Electric City, ”copilul” cel mic al Electric Castle, a avut loc în weeekend la Sala Polivalenta din Cluj-Napoca cu plusurile și minusurile sale. Cu toate că organizatorii au făcut o zonă specială pentru fumat în afara sălii, zeci de persoane au încălcat regulile și s-au ”electrizat” cu o țigară. Trei bărbați s-au și bătut chiar în apropierea zonei de fumat punând în pericol siguranța celor din jur. Directorul de la Sala Polivalenta au spus că Electric City nu vor mai organiza evenimente în cadrul locației. În Sala Polivalentă de 90 de milioane de lei miroase a alcool chiar și după două zile de la petrece. PR-ul de la Electric City recunoaște că 600 de persoane nu s-au comportat civilizat în cadrul evenimentului. Totusi, Electric City a fost un eveniment cu multe părți pozitive. Cel mai mișto a fost sistemul de plată a băuturilor, implementat în premieră: un card special, pe care ți-l alimentai înainte să intrii si puteai să îi faci ”refill” oricând doreai. Mai mult, dacă îți alimentai cu un card Banca Transilvania primeai 10% bonus. Petrecerea de la Silent Disco unde ascultai doar muzica din căști, având de ales dintre trei DJ, a fost iarăși binevenită, mai ales datorită canapelor relaxante și a zonelor leisure. Fumoarul amplasat pe terasa Salii Polivalente a fost un loc mai mult decât mișto, cu iarba verde pe care te puteai relaxa după un beat mai puternic. Iar atmosfera a fost și ea pe măsură, cei 6.000 de participanți(n.r. datele participanților) făcând zgomot electric la cel mai înalt nivel. A fost evenimentul primăverii în Cluj-Napoca Capitala Tineretului, cu toate micile scăpări pe care le-a avut. Fiind la prima ediție, sperăm că data vitoare să corecteze micile neajunsuri. Iar cei de la Electric Castle prin Booha Events încep să se specializeze pe evenimente atât de mult așteptate în Cluj-Napoca la un nivel mare, ca să nu punem în calcul cunoscutul festival din Bonțida și alte petreceri din Feleac. Formațiile au fost iarăși un punct forte, cu toate că Morcheeba nu a mai venit în ultimele momente, însă cei de la Chase and Status au făcut Sala Polivalentă să vibreze electric:)

Bătaia cu pumni electrici la Electric City VIDEO

Trei bărbați încărcați cu băutură electrică au împărțit pumni electrici nu cu mult înainte de miezul nopții. Cu toate că stewarzii i-au imobilizat în primă instanță, unul dintre ei a reușit să evadeze încercând să mai ofere încă o rafală de pumni electrici. Au fost ulterior predați Jandarmeriei, unde sperăm că nu au primit bătaie cu bastoane electrice:)

Fumoarul din Sala Polivalentă

Zeci de participanți la eveniment au preferat să fumeze în Sala Polivalentă, o construcție făcută din banii clujenilor cu 90 de milioane de lei, cu toate că exista o zona mișto de fumat. Când cheful începea să se ”spargă” oamenii au lăsat în urma lor numeroase mucuri de țigară. Vă redăm doar două fotografii, deoarece nu am stat să fotografiem fiecare muc de țigară din Sala Polivalentă, dar și două videouri cu persoane fumând în Sala Polivalentă:

Directorul spune că Electric City nu mai au loc la Sala Polivalentă

”Am fost în sală de la dimineață și au fost cei de la Jandarmerie, Valentin Cuibus, șeful ISJ, Daniel Don, șeful AJOFM și mi-au semnalat că nu s-a fumat. Au fost șase fete care au vrut să fumeze și le-au dus la cort. Îmi pare mie rău că nu m-am informat până la ora aceasta. Eu când am fost duminica dimineața începuse curățenia și nu s-a simțit fumul de țigară. Eu o să îi iau pe organizatori. Pe care îi prind cu fumatul nu mai organizează niciun eveniment cultural-artistic sau ce vor ei. De data asta nu a mai fost mirosul acela de țigară. Într-adevăr se mai simte un miros pregnant de alcool. Au fumat și cei care au montat scena vineri și i-am zis că dacă nu fumează în exteriorul locației îi dau afară. Într-adevăr s-a spart un geam la intrare, unul a lăsat o ușă. Le fac o factură și îmi vor plăti”, a declarat pentru Gazeta de Cluj Constantin Răduță, directorul de la Sala Polivalentă.Emil Boc declara anterior că ”este inadmisibil, intolerabil și de neconceput să se fumeze în Perla României”, făcând referire la Sala Polivalentă, conform Ziardecluj.ro.

Electric City: 90% din participanți s-au comportat civilizat

Chiar cei reponsabili de Public Relations de la Electric City vorbesc de eveniment ca fiind unul în care 90% dintre participanți au fost civilizați. Și cum ei ne spun că au fost 6.000 de persoane, facem ușor calculul că 600 de persoane nu au fost civilizate.”Din fericire oamenii prezenti la eveniment au dat dovada de mult spirit civic si au inteles ca fumatul este interzis. Cei ce au dorit sa fumeze au mers in zona special amenajata. Au fost cateva cazuri izolate in care unele persoane au incercat sa fumeze in sala, insa au reactionat la rugamintile staff-ului si si-au stins tigarile. Din punct de vedere organizatoric noi am facut tot ce era posibil. Am Comunicat acest lucru cu mult timp inainte, am amenajat locuri speciale de fumat si am intruit firma de securitate sa fie atenta cu posibile astfel de cazuri. Restul tine de oameni si de educatia lor pe care noi ca organizatori nu avem cum sa o controlam. Cum am spus, pentru 6000 de persoane prezente, au fost doar cateva cazuri izolate. Electric City a fost un eveniment de succes din toate punctele de vedere, iar daca au fost cateva cazuri izolate ele nu ar trebui sa umbreasca restul de peste 90% dintre participanti care s-au comportat civilizat si au inteles ce vrem noi sa transmitem prin acest eveniment. Cazurile cum am mai spus au fost izolate si tin de civilizatia oamenilor, lucru pe care niciun organizator de evenimente nu il poate controla. Nu am cunostinte despre geamul spart, dar sunt sigur ca daca s-a intamplat asa, acesta va fi reparat. In legatura cu incidentul de la ora 23:40, stewarzii au intervenit exemplar, predandu-i pe respectivii indivizi Jandarmeriei. Acestia au primit amenzi, iar Jandarmeria a felicitat agentii de paza pentru modul in care au actionat. Daca doriti mai multe detalii ar trebui sa vorbiti direct cu cei de la Jandarmerie”, a declarat pentru Gazeta de Cluj Andi Vanca, PR la Electric City.In asteptarea editiei urmatoare, speram sa ramaneti la fel de electrici si petrecareti:)

Post-ul VIDEO Bataie, fumoar si geamuri sparte la Electric City in Sala Polivalenta. Organizatorii: 600 de oameni nu au fost civilizati apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Ministerul Sănătății a alocat Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj suma de 1.466.000 lei pentru finalizarea lucrărilor de reparații capitale (finalizarea lucrărilor de finisaje, demisol, parter și exterior) la clădirea care deservește secția clinică Oncologie Medicală și Laboratorul de Radiologie și Imagistică Medicală.Din fondurile alocate de MS, din anul 2011 și până în prezent s-au realizat lucrări de înlocuire acoperiş, mansardare, amenajare pod, achiziţionare şi montare centrală termică, achiziţionare şi montare lift transport bolnavi cu targa, achiziţionare grup electrogen, achiziţionare instalaţii avertizare şi iluminare de siguranţă, achiziţionare şi montaj instalaţie de climatizare. În consecință, se poate afirma că Ministerul Sănătății a alocat Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Cluj-Napoca, în primul trimestru al acestui an, suma totală de 9.681.000 lei RON pentru efectuarea de reparații capitale și dotarea cu echipamente performante (Computer Tomograf cu 128 secțiuni - 1 buc, Rezonanță Magnetică 1,5 T - 1 buc.).

Citește si : Angiograful de la Spitalul Județean la mâna aleșilor clujeni

În ultimii 3 ani situația fondurilor alocate de către Ministerul Sănătății a fost următoarea:- în anul 2013 - suma de 500.000 lei RON pentru reparații capitale și 0 lei pentru dotări;- în anul 2014 - suma de 1.000.000 lei RON pentru reparații capitale și 385.000 lei pentru dotări;- în anul 2015 - suma de 1.466.000 lei RON pentru reparații capitale și 8.215.000 lei pentru dotări. Din punct de vedere al infrastructurii, spitalul este multipavilionar, răspândit în aproape tot municipiul. Clădirile sunt în proprietatea Consiliului Județean și doar în administrarea spitalului, majoritatea foarte vechi, construite între anii 1897-1904, şi care, deşi au cunoscut eforturi, de-a lungul anilor, de întreţinere şi igienizare, sunt într-o stare neconformă cu cerinţele actuale şi de perspectivă sau cu pretenţiile pacienţilor şi angajaţilor.Referitor la dotarea spitalului constatăm că, cu toate eforturile conducerii spitalului și a unor șefi de secție pentru atragerea unor finanțări de la MS, administrațiile locale sau sponsorizări, deși există în funcțiune numeroase echipamente și dispozitive medicale, nevoile medicilor si cerințele pacienților pentru servicii la nivelul actual este o problemă care necesită evaluată și realizată, pe toate sursele de finanțare. În anul 2014, conducerea SCJU Cluj a fost preocupată de reducerea plăţilor restante ale spitalului, dar asta fără a afecta calitatea actului medical, ci dimpotrivă, urmărind prin toate mijloacele buna desfăşurare a activităţii medicale. S-a reuşit, astfel, alocarea de fonduri suplimentare pentru achiziția de:- medicamente - 39.100944,22 lei, cu 5.469.895,59 lei (16,26 %) mai mult decât în anul 2013;- materiale sanitare - 15.520.287,45 lei, cu 2.464.475, 63 lei (18,88 %) mai mult decât în 2013;- dezinfectanți - 1.933.223,07 lei, cu 449.675,20 lei (30,31%) mai mult decât în 2013;- materiale de curățenie - 472.560,94 lei cu 123.224,63 (35,27 %) mai mult decât în anul 2013.

Post-ul Vești bune: Spitalul Județean primește 1,4 milioane de lei de la Ministerul Sănătații apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Celebra formație engleză The Prodigy va concerta la Electric Castle la Bonținda. Evenimnentul va avea loc intre 25 si 28 iunie 2015, iar bilete vor costa 289 de lei pana in 15 mai, cand vor avea pretul final de 319 lei. In doar cateva de minute cei de la Electric Castle au primit sute de share-uri, comentarii si likeuri la anuntul oficial a headlineurul, pe care il postam mai jos.The Prodigy și-au lansat la sfârșitul lunii martie noul lor album ”The Day is My Enemy” și vor face în perioada următoare concerte la nivel mondial pentru a-și promova materialul discografic. Precedentul lor album ”The Invaders Must Die” a fost lansat in 2009. Cei de la The Prodigy vor fi headlinerii de la Electric Castle din acest an. Intre timp, citeste un articol despre puiul mai mic al celor de la Electric Castel, Electric City:

Bataie, fumoar si geamuri sparte la Electric City in Sala Polivalenta. Organizatorii: 600 de oameni nu au fost civilizati

The mighty PRODIGY will headline this year's Electric Castle Festival!!The mighty PRODIGY will headline this year's Electric Castle Festival!!Posted by Electric Castle Festival on Thursday, April 2, 2015

La Electric Castle vor mai fi capi de afis si Rudimental si Fatboy Slim.

Post-ul The Prodigy, headliner la Electric Castle. VIDEO apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Ani la rând, pe holurile Palatului de Justiție clujean s-au dat în judecată reciproc Dorin Mărginean și Ioan Catană, care au dus fondul piscicol din județ în stadiul de insolvență. La finele lunii trecute, magistrații clujeni de la Curtea de Apel Cluj au emis o sentință definitivă de condamnare pentru Dorin Mărginean. Cu toate acestea, practic, nu se va întâmpla nimic pentru că Piscicola este de ani buni în insolvență iar condamnarea lui Mărginean este cu… suspendare. În judeţul Cluj, cea mai mare parte a fondului piscicol (peste 600 de hectare de luciu de apă) aparţine societăţii Piscicola Cluj SA, controlată de societatea comercială Titan Piscicola. Firma Piscicola a fost înfiinţată în 1991 şi are ca obiect de activitate piscicultura. De la înfiinţare şi până în momentul de faţă, periodic, modul în care această societate a fost administrată a fost extrem de contestat. Pe rând, firma a fost spoliată de liberali, pesediști sau diverși oameni de afaceri care au fost interesați să pună mâna pe lacurile din județ. Însă, Dorin Mărginean și Ioan Catană au fost ca o constantă în această societate. De peste 10 ani cei doi încearcă să se înfunde reciproc. Practic, cei doi sunt făcuți din același aluat pentru că, dacă primul a făcut pușcărie la începutul anilor 90, cel de-al doilea a fost contabilul Caritas. În lungul șir de procese în care cei doi au fost implicați, la sfârșitul lunii trecute, Dorin Mărginean a fost condamnat definitiv la Curtea de Apel Cluj pentru infracțiunea de gestiune frauduloasă. ”Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca împotriva sentinţei penale nr. 561/16.05.2014 a Judecătoriei Cluj-Napoca, pe care o desfiinţează numai sub aspectul greşitei aplicări a legii penale mai favorabile. Pronunţând o nouă hotărâre, constată că legea penală mai favorabilă este Codul penal din 1969. Menţine pedepsele aplicate inculpatului Mărginean Dorin, respectiv: 3 ani închisoare pentru săvârşirea infractiunii de gestiune frauduloasa in forma continuata prev şi ped de art. 214 alin. 1 şi 2 Cod penal anterior cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969, cu reţinerea art. 5 NCP, 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la fals material în înscrisuri sub semnatură privată prev şi ped de art. 25 rap la art. 290 alin. 1 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 5 NCP, 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz de încredere prev şi ped de art. 213 Cod penal anterior cu aplicarea art. 5 NCP, 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnatura privata in forma continuata prev şi ped de art. 290 alin. 1 cu aplicarea art. 41 alin. 2 CP din 1969 si retinerea art. 5 NCP. În temeiul art. 33 alin.1 lit.a – art. 34 alin.1 lit.b CP din 1969 constată că infractiunile deduse judecatii de fata au fost comise in conditiile concursului real de infractiuni si contopeste cele patru pedepse stabilite, alegând pedeapsa cea mai grea aceea de 3 ani inchisoare. În temeiul art.86/1 alin.1 şi 2 CP din 1969 cu retinerea art. 5 CP menţine suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate de 3 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 6 ani stabilit in conditiile art.86/2 alin.1 CP , care începe să curgă de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri. Menţine restul dispoziţiilor sentinţei apelate. Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatul Mărginean Dorin şi partea civilă SC Piscicola Cluj SA împotriva aceleiaşi sentinţe. În temeiul art.272 CPP onorariul cuvenit apărătorului din oficiu, avocat B.C.E. în cuantum de 200 lei pentru asistenta juridica asigurată inculpatului in faza de judecata este avansat din FMJ către Baroul de Avocati Cluj. Obligă pe inculpat şi pe partea civilă la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului în apel în sumă de câte 600 lei fiecare. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelului Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca rămân în sarcina statului. Definitivă”, arată sentința magistraților clujeni. Lacurile din Mărtinește ”pierdute” la Pop Pușcaș, fostul șef al poliției clujene Gazeta de Cluj a prezentat cum fostul șef al poliției clujene și patronul firmei de pază și protecție PP Protect, Pop Pușcaș, a reușit să beneficieze de o parte din patrimoniul Piscicola. Fostul şef al Poliţiei clujene, PSD-istul Teodor Pop Puşcaş a devenit acţionar la SC Euro Hunter, alături de omul de afaceri clujean din domeniul restaurantelor şi imobiliarelor, Nicolae Căpuşan și de Vasile Salanță. Miza acestei societăţi o reprezintă lacurile din Mărtineşti care ocupă o suprafaţă totală de 176,42 de hectare de teren, din care 142,57 de hectare de luciu de apă, suprafeţe pe care, în momentul de faţă, acţionarii Euro Hunter nu au nici un contract de moştenire, de vânzare-cumpărare şi nu plătesc nici chirie. Pentru că lacurile au fost acolo, înainte de înfiinţarea acestei societăţi, se pune întrebarea firească cum au ajuns cei menţionaţi anterior să administreze aceste lacuri. Ca într-o “scrisoare pierdută”. Societatea Piscicola, care începuse să acapareze lacurile din judeţ, a intrat în posesia fermelor piscicole de la Mărtineşti. Aceste puneri în posesie au fost făcute cu sprijinul guvernului care dorea privatizarea lacurilor. În anul 2003, aceste lacuri au fost trecute din patrimoniul Piscicola în cel al Companiei Naţionale de Administrare a Fondului Piscicol (CNAFP), iar trecerea s-a făcut cu titlu gratuit. La acea dată, directorul Piscicola era Mircea Tripon (PSD), care ulterior a devenit şeful Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultura, filiala Cluj, iar directorul general al CNAFP era Valentin Buksz. Următoarea mişcare făcută a fost ca CNAFP să concesioneze aceste lacuri firmei Euro Hunter. La scurt timp, CNAFP a intrat în subordinea Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) şi după aceea, agenţia respectivă s-a desfiinţat. Astfel, fără a fi făcut vreun transfer al concesiunii, cei de la Euro Hunter au rămas cu lacurile în administrare. Miza “peştilor” Patrimoniul SC Piscicola Cluj SA Cluj este format din patru ferme şi trei spaţii comerciale. Ferma Geaca administrează iazurile Cătina (65 ha), Tău Popii (44 ha), Geaca I şi Roşeni (42 ha), Geaca II (24 ha), Geaca III (28 ha), Sucutard I (42 ha), Sucutard II (45 ha) – care, în prezent, este gol, iar pepiniera Sucutard este compromisă, fiind nepopulată şi invadată de vegetaţie. Ferma Ţaga administrează iazul Ţaga Mare (11 ha), eleşteul Ţaga Mică (24 ha), iazurile Năsal (24 ha) şi Sîntejute Vale (37 ha). Ferma Ciurila are în administraţie iazurile Pădureni (42 ha), Şutu (36 ha), Filea (32 ha). Ferma Suatu administrează iazurile Suatu (38 ha), Bercheş (27 ha), eleşteele Suatu (7 ha) şi Bercheş (6 ha). Spaţiile comerciale din Cluj-Napoca au un vad comercial foarte bun: în Piaţa Mihai Viteazu (202 mp), str. Fabricii (102 mp) şi la Union (76 mp).

Post-ul Unul dintre ”peștii” Piscicola condamnat cu… suspendare! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Una dintre cele mai cunoscute țepare din domeniul imobiliar a fost condamnată de instanța clujeană. Este vorba de Alla Motilică, care a încercat să tragă statul în piept. Magistrații de la Curtea de Apel Cluj au condamnat-o pe Motilică la plata a aproximativ 70.000 de lei, însă plângerile penale de la foștii săi clienți încă așteaptă în sertarele procurorilor. Alla Motilică, urmărită penal în Republica Moldova, este acuzată că înșeală clujeni fără nici o problemă și a fost una dintre clientele Amaliei Marga, fiica fostului rector UBB Andrei Marga. Magistrații Curții de Apel Cluj au condamnat-o pe Alla Motilică la un an cu suspendare și la plata unor daune în valoare de 70.000 de lei către stat. Conform sentinței definitive emisă de magistrații clujeni la sfârșitul lunii trecute, admite apelul declarat de partea civilă Statul Român prin ANAF-AJFP Cluj împotriva sentinţei penale nr.158/11.09.2014 a Judecătoriei Huedin pe care o desfiinţează doar cu privire la soluţionarea laturii penale şi civile a cauzei . Pronunţând o nouă hotărâre în aceste limite, condamnă pe inculpata Motilică Alla, actualmente COVERCENCO Alla la pedeapsa de : -1 an de închisoare pentru săvârşirea infr. de evaziune fiscală art. 6 din Legea 241/2005 cu aplic. art.41 alin.2 din C.p. din 1968 şi art. 5 C.p. În baza art. 81, 82 C.p. din 1968 suspendă condiţionat executarea pedepsei aplicate pe durata termenului de încercare de 3 ani. În baza art. 359 C.p.p. din 1968 atrage atenţia inculpatei asupra disp. art. 83 C.p. din 1968. cu privire la revocarea suspendării condiţionat a executării pedepsei. Face aplic. art.71, 64 lit.a) teza a-II-a a,b C.p. din 1968 Face aplic. art. 71 alin. 5 C.p. din 1968. Obligă pe inculpata Motilică Alla, actualmente COVERCENCO Alla, la plata debitului în sumă de 70.405 de lei , precum şi a majorărilor şi penalităţilor de întârziere aferente acestei sume începând cu data scadenţei debitului conform art.119 rap. la art.120 şi 120 indice 1 din Codul de procedură fiscală republicat şi până la data stingerii debitului, constatând că din debitul de70.405 de lei inculpata a achitat suma de 45.430 de lei către partea civilă. Menţine restul dispoziţiilor hotărârii atacate. Stabileşte onorariu apărător din oficiu în sumă de 200 lei ce se va avansa din FMJ în favoarea av. M. V. G. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Definitivă”, arată sentința Curții de Apel Cluj. Ascarizi imobiliari Alla Motilică a făcut afaceri cu Cosmina Druţă, contabila condamnată pentru fraudarea conturilor ADR-NV. Ea a făcut afaceri imobiliare cu familia Motilică în Floreşti în timp ce devaliza conturile Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord Vest. Suma pe care Druţă a devalizat-o se ridică la câteva milioane de euro. De asemenea, notarul lui Motilică, în cabinetul căruia și-e perfectat o parte din tranzacțiile imobiliare, este Amalia Marga, fiica fostului rector UBB și Ministru al Educației Andrei Marga. Mai mult, Motilică este urmărită penal în republica Moldova, însă datorită unor chichițe funcționărești, ea nu este extrădată. Conform police.md, site-ul poliţiei din Republica Moldova, Alla Motilică este dată în urmărire pentru escrocherie. “Motilică Alla Grigori. De către CPS Botanica mun.Chişinău pe dosarul operativ de căutare nr.2012420161 pornit la 01.06.2012 se caută Motilică Alla Grigori, a.n.18.01.1958, domiciliat în r.Ungheni, s.Condrăteşti, în baza art.190 al.2 Cod Penal al R.M., dosar penal nr.2011011483.” Reporterii Gazeta de Cluj au încercat să discute cu Motilică, însă ea a refuzat să ofere despre transazacțiile imobiliare făcute. Inițial, persoana care a răspuns la telefonul allei Motilică a spus că nu este Alla Motilică însă, cu un accent puternic basarabean, l-a întrebat pe reporter dacă îl ”mănâncă în cur”. Reporterul a continuat să întrebe persoana respectivă care, ulterior, a admis că ar putea fi Alla Motilică. ”Nu e Motilică, dar ce te interesează?! Eu n-am fugit de nimeni, da pe tine te mănâncă în cur? Eu îs cetățean european băi, nu-s moldovean! Hai salut!”. Un dosar penal pus pe hold Gazeta de Cluj a prezentat cazul unei persoane care a depus o plângere împotriva lui Motilică pentru înșelăciune. În anul 2007 ea a cumpărat, prin credit ipotecar, un apartament în Florești de la firma CINDIRELLA SRL, la care acționari sunt Alla și Ivan Motilică. ”În 2007, am cumpărat un apartament de la SC Cinderrella în zona Muzeul Apei pe strada Plopilor. Pe el am dat, cu parcare cu tot, 35.000 de euro. La vremea respectivă, Motilică venea pe la locul meu de muncă și așa am ajuns să o cunosc. Întâmplător, am întrebat-o cu ce se ocupă și mi-a spus că face apartamente în Florești. Mi-a câștigat încrederea în sensul că a respectat termenul de predare a locuinței”, spune femeia care o acuză pe Motilică de înșelăciune. Ea așteaptă și acum ca locuințele pe care le-a plătit să îi fie date însă, între timp, SC Cinderella a intrat în faliment. ”La un moment mi-a spus că Cinderella este în faliment. După 40 de ani de serviciu am o pensie de rahat, sunt bolnavă m-a înșelat escroaca asta și simt că înnebunesc! Ultima dată m-am întâlnit cu ea anul trecut când m-a chemat pe șantier. Mi-a arătat două apartamente de câte o cameră și când i-am spus că n-a fost vorba de așa ceva și m-a făcut troacă de porci! Dintr-un trai decent am ajuns să stăm în chirie la bancă! Dintr-o dată, ne-a răvășit viața Motilică. Am rămas fără dantură de la chimioterapie și acum n-am bani să îmi pun dinții!”, spune femeia înșelată. Ea a depus plângere la poliție însă, până acum, polițiștii au trimis dosarul (143/P/2013) la procuror. Condamnată și reclamagioaică Pe de altă parte, în 2008, conform unui articol publicat în ziuadecluj.ro, Alla Motilică şi-a dat în judecată vecinii pentru că nu au respectat normele de urbanism în Floreşti. “Mai mulţi cetăţeni care au cumpărat, cu banii jos, apartamente într-un bloc din localitatea Floreşti, strada Muzeului Apei, nr. 14, nu se pot muta în el. Imobilul este sigilat prin ordonanţă prezidenţială, la cererea unui vecin care susţine că drumul de acces la proprietatea lui va fi folosit drept parcare. În procesul aflat pe rol la Judecătoria Cluj, proprietara terenului învecinat, situat la numărul 16, Alla Motilică şi soţul său, Ivan, reclamă că beneficiarii construcţiei de la numărul 14 nu au respectat proiectul avizat de Primăria Floreşti şi că, în consecinţă, viitorii locatari vor folosi drept parcare drumul de acces spre proprietatea lor. Pentru a stopa lucrările într-o stare în care consideră că justiţia se mai poate pronunţa în favoarea unei schimbări, familia Motilică a obţinut prin intermediul avocatului angajat o ordonanţă preşedinţială pentru sistarea lucrărilor, în iunie 2008. Executorul judecătoresc a impus o amendă de 50 de lei pe zi pentru constructor dacă va continua să lucreze, însă nu a interzis lucrările. Drept urmare, reclamanţii au apelat din nou la o ordonanţă prezidenţială, de această dată cerând expres închiderea şantierului. în luna august, executorul judecătoresc a pus sigilii pe intrările în cele trei scări ale blocului, în condiţiile în care, la acea dată, majoritatea apartamentelor erau vândute. Alla Motilică, o femeie, care deţine o firmă de afaceri imobiliare chiar în zonă, a depus în repetate rânduri sesizări şi reclamaţii la toate organele competente să soluţioneze litigiul, la Primărie şi la Poliţie”, arată textul articolului.

Post-ul Motilică, țepara imobiliară din Florești condamnată pentru ANAF apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

După ce afacerea familiei Cherteș și a lui Costică Pocol a falimentat, Parkingul din Mărăști a fost cumpărat de banca Italo Romena, la care falimentarii aveau cea mai mare datorie. Însă, după ce contractul de vânzare-cumpărare a fost semnat la sfârșitul lunii februarie, noul proprietar nu a încheiat nici un contract cu Primăria Cluj-Napoca, care este proprietarul terenului pe care a fost construită această parcare și care concesionase spațiul respectiv contra unei redevențe. După ce afacerea a fost preluată de italieni, municipalitatea clujeană se va zbate pentru banii de concesiune ca peștele pe uscat: adică ”dejaba”. În 2008, Banca Italo Romena s-a înscris în CF-ul Parkingului Mărăști cu o datorie de 3,65 milioane de euro, bani pe care acționarii de atunci ai SC Parking Mărăști îi împrumutaseră pentru edificarea proiectului. La mijlocul anului trecut, prețul de licitație al clădirii a fost de aproximativ 3,4 milioane de lei, iar în cadrul licitațiilor de executare silită prețul de adjudecare scade de la termen la termen până la suma minimă care poate acoperi prejudiciul creat. După ce afacerea familiei Cherteș și a lui Costică Pocol s-a dovedit a fi un fiasco, afacerea a intrat în insolvență, apoi în faliment și la sfârșitul lunii februarie 2015 banca a cumpărat imobilul S+P+5 etaje. Terenul pe care a fost edificat acest imobil nu a putut fi cumpărat deoarece el aparține Primăriei Cluj Napoca. Practic, la această afacere și-au dat mâna, fără să știe, fostul primar al Clujului, Gheorghe Funar și cel de acum, Emil Boc. Însă, concesiunea terenului a fost făcută de Boc care a închiriat terenul de sub parkingul din Mărăști pentru o perioadă de 49 de ani. Cu toate acestea, conform contractului, concesiunea nu se transmite altei societăți. Prețul pe care Parking Mărăști trebuia să îl plătească municipalității a fost stabilit, conform contractului încheiat în 2006, la 200 de euro/mp pentru o suprafață de 1.500 de mp. Conform capitolului VI Litigii din contractul de concesiune, ”Se interzice concesionarului de a concesiona drepturile și obligațiile care decurg din prezentul contrat de concesiune”. Iar în acest caz, Primăria Cluj Napoca, neavând încheiat vreun contract cu Banca Italo Romena pentru cei 1.500 de mp de teren din Mărăști, nu primește nici un ban de la italienii care au cumpărat acest business! După ce Banca Italo Romena a cumpărat imobilul respectiv, italienii au făcut o înțelegere cu cea mai mare societate din România care se ocupă de administrarea clădirilor, SC BUILDING SUPPORT SERVICES (BSS) din Capitală. Această firmă l-a trimis în ”teren” pe Cezar Barbu, care, până în momentul de față, nu deține nici o împuternicire pentru a se ocupa de administra Parkingului Mărăști. Reporterii Gazeta de Cluj au încercat să îl contacteze pe Barbu. ”Da, domnul Barbu Cezar a fost trimis la Cluj pentru aceste chestiuni dar o să vă contactăm noi pentru alte detalii”, au spus telefonic reprezentanții BSS. De asemenea, același răspuns l-am primit și de la reprezentanții Băncii Italo Romena, iar până la închiderea ediției nu am primit nici un răspuns. Un liberal și democrat, amici cu Boc În 2004, fostul consilier al premierului Călin Popescu Tăriceanu, Mircea Cherteş, a deschis societatea Parking Mărăşti care este beneficiarul parcării din Mărăşti. Cherteş a făcut un împrumut la Banca Italo Romeno de circa 3,65 milioane de euro, bani pentru construcţia proiectului însă nu a mai achitat creditul. După nici o lună de zile, firma lui a primit contractul pentru construirea unei parcări în cartierul Mărăști, pe un teren concesionat de colegul său de alianță de atunci, democratul Emil Boc. Acţionarul principal al societăţii, Mircea Chertes, fost consilier al premierului Călin Popescu Tăriceanu şi fost vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare a fost acuzat că ar fi obţinut contractul pentru realizarea parkingului fără a fi respectat condiţiile legale. De asemenea, în cadrul Parking Mărăşti, administrator este şi Costică Pocol, patron al SC Center Star (firmă în faliment) care a realizat construcţia "lipită" de Parking Mărăşti. Legat de acest imobil, primarul Emil Boc, în stilul caracteristic populist, a declarat că va face o plângere penală împotriva lui Pocol pentru nerespectarea regimului construcţiilor, însă nu s-a întâmplat nimic. SC Parking Mărăşti, societatea care a realizat parkingul, a fost înfiinţată cu doar câteva luni înainte de a participa la licitaţie. Mai mult, respectiva societate avea capitalul social minim şi nu a mai avut activitate. De asemenea, compania a finalizat cu o întârziere de un an realizarea construcţiei, obţinând derogări din partea municipalităţii pentru a finaliza lucrarea. Mai mult, chiar dacă lucrările au fost finalizate, profitul a întârziat să apară. Spaţiile comerciale nu au fost închiriate numai în proporţie de 40 %, iar cetăţenii au "evitat" să staţioneze în parking. Lacrimi de crocodili Iniţial, cei din cadrul firmei clujene au cerut insolvenţa, însă nimeni nu a fost în stare să redreseze afacerile încurcate ale familiei Chertes, aşa că magistraţii au dispus falimentul. Iniţial, administratorul companiei, Flaviu Chertes, fiul lui Mircea Chertes, a depus la Tribunalul Comercial Cluj o cerere prin care cere reorganizarea judiciară a societăţii pe motiv că societatea nu-şi mai poate permite să plătească ratele restante, contribuţiile la bugetul de stat sau cele aferente contractului de parteneriat dintre SC Parking Mărăşti şi Primăria municipiului Cluj-Napoca. În total aproape 700.000 de euro. În cererea adresată Tribunalului Comercial Cluj el susţine că din cei 4000 mp disponibili pentru închiriere, au fost închiriaţi doar 1600, chiria rezultată fiind insuficientă pentru a plăti datoriile. Mai mult, acesta a afirmat că nu mai deţine bani pentru a plăti restanţele către bugetul de stat, către bugetul local sau către ceilalţi creditori. Licența Parking Mărăști În 2008, Amelia Cândea, studentă la Sociologie, a scris o lucrare de licență intitulată ”Informalitate și clientelism. Piața Mărăști din Cluj Napoca”. Pentru redactarea textului, ea a discutat cu clienții din piață, cu vânzătorii și cu alte diferite persoane. ”Primarul Funar a fost cel care a concesionat terenul Pieței Mărăști (pe 49 de ani) către trei acționari: ”Pocol o avut 40%, Bongdane 19% și APO 30%”. Primii doi, îmi spune cu o totală nonșalanță interlocutorul meu ”au lucrat amândoi la CFL Baciu 2, deci au reușit să fure de acolo atâția bani, pentru că numai acolo erau legume și fructe în vremea aceea. Cam ăștia au fost banii pentru concesionare, pentru teren. Iar pentru amenajare, pentru a amenaja piața, au scos un credit de la Bancoop”. Din acest împrumut însă o sumă importantă a fost folosită pentru a deschide o fabrică de bere în Săvădisla, iar o altă parte a fost investită la abatorul lui Costică Pocol, din Dâmbul rotund. Desigur, aceștia nu au mai putut să returneze ratele la bancă, și așa au fost confiscate de bancă magazinele limitrofe, terenul rămânând însă al acționarilor. Bancoop a vândut către persoane fizice un drept de folosință al magazinelor pe termen de 15 ani, recuperându-și o parte din sumă.

Post-ul Italienii au luat Parking Mărăști și Primăria lui Boc primește ”ciu-ciu”! apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Alexandru Risnita, un avocat intrat in Baroul Cluj doar de doi ani, are un curaj deosebit: raspunde la TOP 10 întrebări din Mită la CJ Cluj. Tineretea este unul dintre cele mai mari atuuri ale apărătorului, însă faptul că pledează pentru Vasile Pogăcean în Mită la CJ Cluj reprezinta un avantaj în cariera sa. Ba mai mult, faptul ca vorbeste deschis despre acest proces si isi asuma un interviu destul de dificil este cu atat mai laudabil. Dar sa lasam complimentele deoparte si sa il lasam pe Alex sa vorbeasca pentru ca, cu toate ca nu a avut raspuns la toate intrebarile, a avut curajul sa vorbeasca despre activitatea DNA in cazul Mita la CJ Cluj spunand ca ”acuzatiile procurorilor sunt lipsite de logica in dosarul Mită la CJ Cluj”. Declaratiile integrale ale avocatului le puteti citi mai jos. Îi invităm pe această cale pe toți avocații pledanți în cauza Mită la CJ Cluj să răspundă setului de 10 întrebări propus de Gazeta de Cluj pe adresa tibi@gazetadecluj.ro. Așteptăm cu interes răspunsurile lor care sperăm să ne clarifice situația din acest dosar atât de complex. Citeste articolul initial de pe aceasta tema:

Mită la CJ Cluj în Joia Patimilor. TOP 10 întrebări de pe buzele tuturor din cel mai complex dosar

Alexandru Risnita: Uioreanu nu avea cum sa il ajute pe Pogacean

Reporter: Dacă Horea Uioreanu și Ioan Petran ar fi luat mită pentru a-i ajuta pe oamenii de afaceri Ioan Bene, Vasile Pogăcean și respectiv Gabriel Davidescu atunci cum ar fi reușit să facă acest lucru de unul singur? Cumde Ioan Oleleu, vicepreședintele CJ Cluj, care era șeful grupului de lucru pe aeroport nu are nicio calitate în niciun dosar penal?

Alexandru Risnita:Depinde ce înţelegem prin sintagma "a ajuta". Dacă ne referim la un act ce intră în atribuţiile de serviciu ale Preşedintelui Consiliului Judeţean, dl. Uioreanu nu avea cum să îl "ajute" efectiv pe dl. Pogăcean, căci fondurile alocate potrivit prevederilor OG nr. 28 provin de la bugetul de stat, fiind alocate direct de către Ministerul Dezvoltării.

Rep.: Cât costa o campanie electorală și cât este permis în lege? Alexandru Risnita: Am înţeles că depinde de natura campaniei, dar nu vă pot oferi mai multe informaţii sub acest aspect. Rep.: De ce a respins judecătorul Marius Lupea plângerea împotrivaclasării lui Răzvan Pop în dosarul Mită la CJ Cluj?

Alexandru Risnita: Nu ştiu. Nu am informaţii cu privire la acest dosar.

Rep.: De ce îl protejeaza în continuare Horea Uioreanu pe Răzvan Pop,finul său și totodată denunțătorul lui?

Alexandru Risnita: Sincer, eu nu am observat ca dl. Uioreanu să îl protejeze pe Răzvan Pop. Poate îşi ia calitatea de părinte spiritual foarte în serios (râde)

Rep.: Cum a putut scăpa Răzvan Pop din toate dosarele penale și de toate faptele penale? Alexandru Risnita: Bună întrebare! Adresaţi-i-o dlui. Pop Răzvan. Rep.: Cum pot fi acuzați oamenii că au dat mită mai mare decât profitul?

Alexandru Risnita: În primul rând cred că site-ul dumneavoastră a semnalat pentru prima dată acest paradox existent în rechizitoriu şi anume că dl. Pogăcean ar fi promis o mită de 15%, cât timp profitul său era cu mult inferior. Personal, cred că acest dosar nu a ieşit întocmai cum şi-au dorit reprezentanţii Ministerului Public, multe capete de acuzare fiind lipsite de logică sau de susţinere probatorie, dar de-asta avem Judecători. Am mare încredere în instanţe şi sunt convins că soluţia ce se va pronunţa în acest dosar va fi una echilibrată.

Rep.: De ce magistratul Alina Țopan închide ușile procesului?

Alexandru Risnita: Aici situaţia trebuie privită nuanţat: Astfel, dacă există indicii în sensul că anumiţi martori ar fi tentaţi să "coafeze" adevărul datorită prezenţei reprezentanţilor presei în sala de judecată, sunt de acord cu declararea şedinţei nepublice. În caz contrar, având în vedere faptul că unul dintre inculpaţi a fost ales în funcţie de către o mare parte a locuitorilor din judeţul Cluj, cred că aceştia au dreptul să urmărească parcursul dosarului prin intermediul presei.

Rep.: De ce nu a fost tratat Horea Uioreanu ca denunțător în fața procurorilor DNA?

Alexandru Risnita: Nu ştiam ca dl. Uioreanu să fi vizat o asemenea postură.

Rep.: De ce s-a retras Elena Botezan de la șefia DNA Cluj la cea de simplu judecător la CA Cluj?

Alexandru Risnita: Maniera de formulare a întrebării conduce cititorul înspre ideea cum că doamna Botezan ar fi făcut un pas înapoi în carieră, ceea ce, în opinia mea, este fals. Eu unul am felicitat-o pe doamna Botezan.Cert este că DNA-ul a pierdut un procuror de calibru, dar în contrapartidă Curtea de Apel Cluj a câştigat un penalist experimentat.

Rep.: De ce firul anchetei din dosarul ”Mită la CJ Cluj” nu a ajuns la București?

Alexandru Risnita: În opinia mea, aceasta s-a vrut a fi finalitatea dosarului.

Post-ul Alexandru Risnita, tanara speranta a avocaturii clujene, raspunde la TOP 10 întrebări din Mită la CJ Cluj apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.

Înainte de Paște, în stilul caracteristic al pesediștilor, liderii partidului au început să facă declarații populiste care nu au nici o susținere reală. Întâi, Ponta a declarat, după o discuție purtată cu europarlamentarul PSD Corina Crețu, că Uniunea europeană va acorda bani pentru construirea, nu a unui spital regional de urgență, ci a trei unități spitalicești: la Cluj, Craiova și Iași. Astfel, după aceste declarații salvgardiste, vom aștepta încă 10 ani pentru a se întâmpla… nimic. La câteva ore după declarațiile premierului, nici PSD-iștii clujeni nu s-au lăsat mai prejos și au anunțat că Proiectul Spitalul Regional de Urgență va primi 100 de milioane de euro. Aflat la Craiova într-o ”vizită de lucru” alături de ministrul Liviu Dragnea, anchetat penal, premierul Victor Ponta a declarat public că România va absorbi de la Uniunea Europeană nu mai mult, nici mai puțin, de 300 de milioane de euro pentru construirea a trei spitale regionale de urgență, la Cluj, Craiova și Iași. În declarația făcută el a mai precizat că în acest demers a fost ajutat de Corina Crețu, parlamentar european din 2009 și cea care avea grijă de ”limba de lemn” a lui Iliescu din poziția de purtător de cuvânt. Chiar dacă își tocește garderoba de șase ani de zile pe scaunul de europarlamentar, Crețu nu a mișcat un deget până acum pentru acest proiect. "Am negociat cu Comisia Europeană, cu Comisia Regio, cu doamna comisar Corina Crețu, și până la urmă am aprobat în Guvern Memorandumul și proiectul cu cele trei spitale regionale — Craiova, Cluj și Iași — va fi finanțat prin POR în formula următoare: proiectul este de 100 de milioane de euro pentru fiecare spital regional și va fi finanțat după formula: 50 milioane de euro contribuția UE, 40 milioane contribuția Guvernului și 10 milioane contribuția autorității locale. Eu zic totuși că și cele trei autorități locale sunt puternice și pot să bugeteze pe trei ani de zile cele 10 milioane de euro care reprezintă cofinanțarea", a spus Ponta. 100 de milioane de gogonele La câteva ore după aceste declarații fără nici un fundament real, PSD-iștii clujeni s-au dezmeticit și au confirmat declarațiile lui Ponta. „După cum a menţionat premierul Victor Ponta, în urma unei serii de negocieri, purtate de Guvernul României cu Comisia Europeană, Comisia Regio şi comisarul pentru Politică Regională al Comisiei Europene, doamna Corina Crețu, a fost agreată modalitatea de finanţare a celor trei spitale regionale — Craiova, Cluj și Iași. Astfel, fiecare spital regional va beneficia de o finanţare de aproximativ 100 de milioane de euro. Spitalul Regional de Urgenţă Cluj va fi finanțat după formula: 50 milioane de euro contribuția UE, 40 milioane contribuția Guvernului și 10 milioane contribuția autorităților locale”, a declarat deputatul Aurelia Cristea, preşedintele PSD Cluj-Napoca. Potrivit lui Cristea, Spitalul Regional de Urgență Cluj urmează să fie construit în Florești, pe un teren de aproape 15 hectare și va fi dotat cu 800 de paturi, 37 de secții medicale și un heliport. În același timp, factorii decidenți din cadrul CJ Cluj care ar fi trebuit să fie la curent cu această investiție susțin că nu știu nimic. Alexandru Coroian, membru în Comisia de amenajarea teritoriului, urbanism, investiţii, spune că din partea Guvernului nu se așteaptă la mare lucru, iar în cadrul CJ Cluj abia s-au pus în discuție sumele necesare pentru refacerea studiului de fezabilitate necesar în eventualitatea concretizării proiectului pe terenul din Florești Nici Horațiu Catarig, membru în Comisia de prognoze, programe, buget-finanţe şi relaţii internaţionale din CJ Cluj, nu a putut oferi detalii despre acest lucru. ”Nu știam de acest lucru, dar o să citesc comunicatul colegilor să văd despre ce este vorba”, a declarat Catarig. Aurelia Cristea sau Remus Lăpușan nu au răspuns apelurilor reporterilor Gazeta de Cluj pentru a oferi detalii referitoare la cei 100 de milioane de euro. Spitalul groazei părăsit În anii 90, a existat un proiect pentru construirea unui spital regional în Mănăștur, la marginea cartierului. În urma unui “troc”, Ministerul Sănătăţii a acceptat să furnizeze fondurile cu condiţia ca administraţia judeţeană să găsească un teren disponibil. Terenul a fost găsit, dar autorităţile au pierdut din vedere faptul că pământul aparţinea unor clujeni care făcuseră cereri de retrocedare. Ulterior, construcţia respectivă a trecut în patrimoniul Ministerului Educaţiei, dar după ce proprietarii de drept a terenului pe care s-a ridicat clădirea au cerut pământul înapoi, nimeni nu mai recunoaşte “paternitatea” ruinei şi, implicit, a banilor plăți către firma SC TCI Contractor General. Marea parte din bani, peste 10 miliarde de lei vechi, a fost plătită către firma TCI Contractor General, care şi-a luat mâinile de pe acest proiect în 2003, lăsând clădirea neterminată. După câţiva ani, în care clădirea a fost scoasă la licitaţie, dar nimeni nu a vrut s-o cumpere, a venit Mihail Hârdău, fost ministru al Educaţiei, care s-a gândit că ruina ar mai putea înghiţi niște bani pentru a găzdui liceul şi academia de muzică din Cluj Napoca. “Acel spital nu era în patrimoniul ministerului. Era la Consiliul Judeţean Cluj, dar am solicitat să vină la minister ca să facem o academie de muzică acolo. Însă, după ce am plecat de la minister, lucrurile s-au împotmolit pentru că au apărut niște litigii între primărie şi consiliu judeţean. Stiu că cei de la Primăria Cluj Napoca a încercat să îi compenseze cu ceva pe oamenii care aveau parcele de teren acolo, dar respectivii au refuzat. Oricum, situaţia este complicată acolo, referitor la patrimoniu”, declara Mihail Hârdău. În momentul de faţă, nimeni nu recunoaşte “paternitatea” asupra acestui proiect. Până acum s-a plătit pentru ruine La sfârșitul anilor 90,, Ministerul Sănătății a aprobat circa 150 de milioane de euro pentru construcția unui spital de urgență la Cluj. În acea perioadă, Consiliul Județean (CJ) Cluj, care era condus de Victor Romulus Constantinescu, a plătit peste 10 miliarde de lei (un milion de ron) pentru construirea unei clădiri lăsate în paragină. Ulterior, construcția respectivă a trecut în patrimoniul Ministerului Educației dar, după ce proprietarii de drept ai terenului pe care s-a ridicat clădirea au cerut pământul înapoi, nimeni nu mai recunoaște “paternitatea” ruinei și, implicit, a miliardelor plătite către firma SC TCI Contractor General. ”Vizavi de clădirea din capătul cartierului Mănăștur, problema este că acel spațiul este neconform din punct de vedere european. Pentru a putea deveni spital, o clădire trebuie să îndeplinească anumiți parametri pentru a putea fi avizată. Clădirea respectivă nu poate fi avizată!”, explica Alexandru Coroian.

Post-ul PSD-iștii clujeni dau din gură 100 de milioane de euro apare prima dată în Ziar Gazeta de Cluj.